Avansul tehnologic din ultimul deceniu nu numai că a generat un progres social și economic major, ci a și creat contextul necesar pentru mediul de business de a gândi modele de afaceri mai prietenoase cu mediul. Tot în ultimii zece ani, sustenabilitatea a căpătat o importanță din ce în ce mai mare în rândul companiilor, accentul căzând pe înglobarea acestui concept în strategia amplă de business. Jurnal de Sustenabilitate a stat de vorbă cu Ciprian Zamfirescu, Head of Innovation & Business Development la Vodafone România și a aflat despre cum tehnologia oferită de companie aduce valoare adăugată pentru societatea românească în ansamblu.

De Anda Sebesi

Inovațiile tehnologice ale Vodafone sunt deja utilizate în mai multe domenii, precum flotele de drone specializate în salvarea oamenilor sau în agricultură. În ce alte domenii ar mai putea fi folosite dronele?

Dronele, alături de platformele AI, constituie alternativa sustenabilă pentru o gamă vastă de operațiuni din industrii diverse care se efectuează acum prin metode tradiționale, iar pe termen mediu vor fi prezente în multe dintre ariile vieții cotidiene. Ele au potențialul de a crește business-urile pentru că permit reducerea costurilor de operare și creșterea eficienței și a productivității oferind date noi și mai aprofundate, proactivitate și viteză de reacție sporită.

În 2019, am creat în Vodafone un departament de inovație. Printre primele proiecte realizate s-a numărat și folosirea dronelor pentru realizarea geamănului digital al infrastructurii de rețea Vodafone, cu scopul de a scădea timpii petrecuți de ingineri în asigurarea întreținerii infrastructurii cu impact direct și în siguranța și securitatea muncii lor. Acest proiect ne-a permis să facem inspecții detaliate și să intervenim țintit, în baza analizei alternativei digitale, fără riscuri inutile pentru ingineri. Proiectul a intrat în atenția Grupului Vodafone în vederea scalării și pe alte piețe. Am continuat cercetarea privind potențialul utilizării dronelor și am dezvoltat în premieră proiectul de generare de semnal mobil din dronă și analiză de imagini cu AI, pentru eficientizarea de până la zece ori a operațiunilor de salvare montană ale Salvamont. Toate aceste realizări au demonstrat utilitatea UAV-urilor (unmanned aerial vehicle) în multiple scopuri. Am decis să mergem mai departe și să venim în sprijinul partenerilor noștri de business cu soluții personalizate bazate pe drone și platforme cu inteligență artificială, acoperind șapte industrii și am creat o divizie dedicată.

Astfel de soluții se mai pot folosi în agricultură pentru o monitorizare și intervenție mai bună asupra sănătății plantelor, în domeniul energiei solare pentru detectarea defecțiunilor de la nivelul panourilor fotovoltaice, dar și în faza de proiectare a unui parc,  inclusiv pentru evaluări ale potențialului solar și al suprapunerii infrastructurii pe terenul ales. Similar, se folosesc drone pentru mentenanța preventivă și inspecții în parcurile de turbine eoliene, eliminând astfel necesitatea intervenției unui tehnician care să intre în interiorul agregatului.

Un alt sector este cel al liniilor de transport al energiei electrice care pot fi digitalizate complet folosind echipamente de tip LiDAR instalate pe drone. Astfel, se pot analiza impactul evoluției vegetației asupra circuitelor de interes național, fisuri, elemente corodate cu risc de scurtcircuit, stadiul de degradare, indexul de întindere a cablurilor și chiar instalare prin trecerea de cabluri noi peste fluvii. Un kilometru de infastructură este inspectat, astfel, cu drona în câteva zeci de minute comparativ cu 15 ore cât i-ar lua unui tehnician, fără să mai fie nevoie de elicopter și tot ce implică operarea unui astfel de aparat de zbor.

Dronele sunt foarte utile și pentru zonele de mare risc, cum ar fi rafinăriile petroliere, unde se pot utiliza pentru inspecții cu senzori de gaz instalați pe dronă, măsurători de mare precizie cu ultrasunete pentru pereții containerelor metalice în care sunt depozitate substanțele, inspecții pentru identificarea scurgerilor de ulei sau lichid hidraulic, inspecții de conducte și coșuri de fum, scăzând timpul cu până la 90% și identificând de 10 ori mai multe defecte care pot reprezenta un risc iminent de compromitere a infrastructurii.

Dronele au aplicabilitate și în construcțiile civile, exploatările miniere și din cariere, cadastru digital, calcule volumetrice și modele digitale de elevație. În zonele urbane, dronele pot realiza hărți digitale de mare precizie și clone 3D ale clădirilor, inventarierea diferitelor elemente de infrastructură, drumuri, poduri, stâlpi, bănci, vegetație, monitorizarea traficului rutier în intersecțiile aglomerate, optimizări ale traiectoriilor rutiere și pietonale, inspecții termice ale fațadelor, hărți ale zonelor poluate excesiv. Nu în ultimul rând, se pot utiliza în transportul medical de urgență, curierat sau intervenții de urgență în zone greu accesibile, montane sau maritime. Dronele sunt platforme care au schimbat paradigma utilizării spațiului aerian. Astfel, în viitorul apropiat vor exista chiar autostrăzi ale dronelor controlate prin rețele mobile, fiecare turn de telecomunicații din rețeaua Vodafone devenind o bornă de semnal pentru dronă și un punct de reîncărcare. Dronele vor avea turnuri de control dedicate și vor conviețui în noul spațiu aerian numit U-Space cu avioanele ultra-ușoare, elicopterele, baloanele, planoarele și parapantele.

Ce alte inovații are Vodafone dezvoltate sau în dezvoltare și care este aria de utilizare a acestora?

Suntem singurul operator cu două rețele IoT certificate. Operăm data centere ICT de ultimă generație, virtualizate cu tehnologii de tip geamăn digital 3D și VR, cu sisteme inovatoare de răcire cu apă, săruri sau alte tehnologii de management termic gestionate de inteligența artificială. Operăm o rețea alimentată 100% cu energie verde. În cele mai importante locații din țară avem instalate panouri fotovoltaice și locații în care s-au testat tehnologii de producere a energiei electrice cu amoniac și hidrogen. Cu ajutorul acestora, am reușit performanța de a menține funcțional un turn de telecomunicații dintr-o zonă rurală timp de 42 de zile, deconectat de la rețeaua națională de energie.

Am pus bazele în cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București a Vodafone Innovation Hub, un incubator digital multidisciplinar de cercetare, dezvoltare și inovare în zonele de interes 5G/6G, IoT/IoE, AI, MPN, Open RAN, Edge Computing și robotică. Obiectivul hub-ului este să ofere studenților și profesorilor acces la tehnologii inovatoare și soluții digitale, cu ajutorul cărora își pot dezvolta proiectele de cercetare la cel mai înalt nivel. Am lansat în premieră prima rețea comercială de tip Open RAN în zona rurală, într-un model partajat cu un alt operator de telecomunicații din România. Open RAN schimbă fundamental modul în care comunicăm și ne conectăm. Tehnologia permite desprinderea funcțiilor software de hardware, permițând actualizări rapide și eficiente prin interoperabilitate, folosind echipamente și soluții software de la mai mulți producători. În cadrul parteneriatului cu Salvamont, inovația a implicat tehnologie care să eficientizeze și să ușureze intervențiile salvatorilor montani: soluții de identificare a persoanelor dispărute, inclusiv în lacuri, râuri, peșteri, drone pentru scanarea suprafețelor afectate de cutremur în zonele montane de interes turistic, drone pentu transportul de echipamente medicale sau veste de salvare și roboți acvatici.

Inovațiile au fost prezentate și testate în stagii de pregătire, cum ar fi Aquares, International Mountain Rescue Race, Moonlight Rescue, congresele CISA IKAR, FIPS sau IEDO. Odată cu perfecționarea tehnologiilor și mecanismelor de siguranță pentru drone, acestea vor putea intra mai mult în zona urbană pentru diferite misiuni. Lucrăm la culoarele și autostrăzile virtuale pentru drone, care funcționează prin tehnologia 5G. Am realizat deja primul experiment cu o dronă executând o misiune într-un oraș din Spania, pilotată din București prin 5G, folosind tehnologia metavers. Referitor la rețea, aceasta trebuie văzută ca un super calculator cu funcții valoroase încă neexplorate la maximum. De aceea, am lansat și perfecționăm conceptul de Network as a Platform, care permite dezvoltatorilor de software să se conecteze la rețeaua Vodafone prin interfețe programabile de aplicații și să utilizeze date legate de acoperire, semnal și putere de procesare pentru noi produse și servicii adiacente. Alte zone pe care le explorăm sunt tehnologiile Mobile Edge Computing, care ne permit să luăm decizii ultra-rapid prin procesarea datelor la marginea rețelei fără a tranzita internetul, cu o latență de sub 10 ms. De asemenea, avem chatboți bazați pe inteligența artificială generativă, soluții avansate de telemedicină, roboți software pentru simplificare și eficientizarea proceselor, soluții cu realitate augmentată. Privind spre 2030, quantum computing va avea un rol important pentru calcule cu viteze nemaiîntâlnite.

Digitalizarea este un proces de transformare prin care ar trebui să treacă toată societatea. Cât de complicat este acest proces de digitalizare și cât de multe mituri sunt în jurul acestuia?

Deși la nivel european, conform rapoartelor DESI și EIS, România nu ocupă un loc prea bun, sunt  optimist că vom reuși prin intermediul parteneriatului public-privat să creștem nivelul de capabilități digitale în rândul populației și să contribuim la creșterea ratei de digitalizare la nivel național. Expertiza și experiența noastră și a altor companii constituie un mare plus. În pofida conversației tot mai intense despre digitalizare, există și o doză de scepticism și preconcepții, ușor de demontat, însă, prin exemple de implementări de succes. Unul dintre miturile cele mai întâlnite este legat de costurile ridicate. Dacă luăm ca exemplu o brutărie sau o fabrică de pâine care se chinuie să facă față cheltuielilor crescute și proceselor ineficiente, vedem câștiguri scăzute, bani pierduți, clienți nemulțumiți și risc de faliment.

Dar prin aplicarea unor soluții de digitalizare, brutăria va avea claritate în procese, se vor reduce costurile, în plus, se va putea face profit. Un alt mit este acela că este complicat să faci digitalizare. Dacă ne gândim la o fermă de căpșuni, prin integrarea unor tehnologii precum senzorii IoT, sistemele inteligente de irigare și robotică, fermierii pot eficientiza operațiunile, monitoriza sănătatea culturilor și pot lua decizii informate cu ușurință.

Digitalizarea oferă interfețe ușor de utilizat și instrumente intuitive care permit persoanelor și organizațiilor să adopte tehnologia fără a se simți copleșite. Avem deja astfel de proiecte și nu este deloc complicat, avem rețeaua 5G pe care ne bazăm, senzorii integrați într-un cip de mărimea unei monede fac procesare instant, astfel că se pot lua decizii ultra-rapide, algoritmii cloud au nevoie de doar de câteva zile pentru a fi antrenați pentru o anumită locație.  O altă preconcepție este aceea că digitalizarea este de durată și că putem face lucrurile mai bine pe cont propriu, mai ales dacă profesia este transmisă din generație în generație. Sunt domenii unde nu ne-am imagina că digitalizarea și tehnologia își au locul, însă acestea pot ajuta enorm acolo unde capacitatea umană nu poate face față.

De exemplu, sistemul Me+Moo, testat la Centrul Agri-Epi din Somerset, Anglia, pe vaci dotate cu gulere conectate 5G care le monitorizează sănătatea și obiceiurile. Aceste gulere 5G transmit datele aplicației despre tot ce ține de animale, de la ce mănâncă până la cum dorm. Fermierii pot vedea informația instantaneu și o pot transmite medicilor veterinari sau nutriționiștilor. Acesta este un exemplu despre cum ceva foarte banal poate fi automatizat și paradigma muncii la fermă poate fi redefinită cu ajutorul tehnologiei – mai ales în contextul în care fermele acoperă zone largi greu de monitorizat, iar sectorul agricol poate beneficia de colectarea datelor la distanță. Transformarea digitală nu este doar despre tehnologie și nu este destinată doar marilor companii, este un proces care implică și schimbări de mentalitate și cultură. Prin digitalizare, putem debloca resurse pentru noi domenii de business, putem obține un avantaj competitiv și putem stimula creșterea business-ului.

Comunitatea Vodafone Business, cu peste 100.000 de antreprenori deschiși la tehnologie, demonstrează că digitalizarea poate fi realizată cu succes. Portofoliul extins de soluții end-to-end poate satisface cerințele specifice ale oricărei afaceri, indiferent de industrie. Iar odată cu lansarea platformei Deschis la Nou, Deschis la Tehnologie, compania oferă o gamă de soluții pe care antreprenorii le pot testa gratuit pentru o perioadă extinsă de 6 luni.

Cât de importante sunt fondurile din PNRR pentru procesul de digitalizare al României?

PNRR este o șansă istorică pentru România de a iniția proiecte cu impact major și de a produce schimbări semnificative la nivel social și economic, doar pentru inovație fiind alocate 380 milioane euro. Este foarte important să înțelegem că printre priorități trebuie să se numere îmbunătățirea infrastructurii digitale, reducerea decalajelor și accelerarea digitalizării tuturor cetățenilor, a afacerilor, cu precădere IMM-uri și a serviciilor publice. Printre priorități se regăsesc cloud-ul guvernamental, eHealth și telemedicina, digitalizarea procesului de obținere de documente, dezvoltarea competențelor digitale, automatizarea proceselor, digitalizarea orașelor. Finanțarea prin PNNR ne poate ajuta să recuperăm decalajul digital venind cu proiecte de ultimă generație, spre deosebire de țările cu un anumit grad de digitalizare care, poate, se vor gândi de două ori înainte de a moderniza sau schimba o infrastructură de orice natură. E indicat ca astfel de proiecte să se realizeze în parteneriate și consorții între mediul public și cel privat, între companii, universități și administrația publică.

Cel mai important aspect în contextul dezvoltării de proiecte prin PNRR sau cu orice altă formă de finanțare este implementarea propriu-zisă a proiectelor pentru care este nevoie de experți și de o colaborare strânsă cu mediul privat și integratori ICT precum Vodafone România, care să asigure expertiză și soluții digitale pentru ca rezultatele să fie funcționale, sustenabile și scalabile, respectând cele mai moderne arhitecturi și tehnologii, dar și norme de securitate cibernetică. Un exemplu din zona noastră este tehnologia Open RAN pentru că elimină dependența operatorilor de un anumit producător de echipamente. Astfel, prin Open RAN flexibilizăm ecosistemul tehnic, beneficiind de scăderi de costuri, eficiență energetică și potențialul de a selecta cu cine vrei să construiești o soluție pentru viitor dintr-un ecosistem multi-producător, folosind un model dezagregat.

Cât de importantă este Inteligența Artificială în inovațiile tehnologice ale Vodafone, dar și în general în tehnologie?

Majoritatea inovațiilor din viitorul apropiat se vor baza sau vor avea în componență minimum un modul de inteligență artificială și aici un cuvânt cheie este dat de anticipare. Avansul tehnologic și accesul ușor la noile tehnologii au un impact profund asupra umanității și este firesc să fie așa. Dar este important să gestionăm cu atenție implicațiile, atât în ceea ce privește beneficiile, cât și potențialele riscuri. Un echilibru între inovație și responsabilitate este esențial pentru a asigura un progres etic și sustenabil. Abordarea cu grijă a acestor provocări poate contribui la crearea unui viitor tehnologic în care beneficiile sunt maximizate, iar riscurile sunt gestionate eficient.

Avansul tehnologiei este ciclic, iar următoarea tehnologie de impact este Quantum Computing / Quantum Internet, care va schimba dramatic paradigma puterii de calcul. Rolul tehnologiei este să ne facă viața mai bună, iar dezvoltată și implementată în baza unor reglementări internaționale, vom putea să ne bucurăm de lucruri nemaivăzute până acum. Inteligența artificială nu este o opțiune, este deja parte din viața noastră, iar cel mai mare impact îl are în procesarea de volume uriașe de date și capacitatea de a se auto antrena în urma fiecărei iterații. Modelele de tip limbaj mare (LLM) aduc noutatea prin folosirea de cantități masive de date și algoritmi avansați pentru a înțelege, interpreta și genera limbajul uman. Mai departe, combinate cu modelele de tip inteligența artificială generativă care au fost concepute pentru a genera conținut nou sub formă de text, conținut audio, imagini sau videoclipuri, schimbă dramatic modul în care o largă varietate de activități sunt și vor fi realizate.

La Vodafone, folosim inteligența artificială și algoritmii de învățare automată pentru a procesa datele tehnice din rețelele de 4G și 5G pentru optimizare și planificare de resurse eficient și rapid, pentru a construi modele de predicție a evoluției rețelei, pentru prevenția de incidente și anomalii tehnice și planificare investițiilor în tehnologii noi în zonele cele mai potrivite din țară, luând în calcul mulți parametri, pentru a asigura cea mai bună experiență clienților noștri. De asemenea, asigurăm asistență clienților și cu ajutorul  agentului virtual TOBi, disponbil 24/7, care răspunde la întrebările acestora în câteva secunde, permițând echipelor noastre să se concentreze pe sprijinirea clienților cu nevoi sau solicitări mai complicate. Un alt obiectiv este antrenarea AI în vederea rezolvării unor probleme ale societății care nu au avut răspuns până acum. Se lucrează la inovații AI care vor contribui la reducerea amprentei de carbon prin sprijinirea economisirii inteligente a energiei în rețelele operaționale și centrele de date sau în noile rețele 5G și Open RAN.

Tehnologia 5G a fost introdusă de câțiva ani în România și în alte țări, dar nu are încă un impact semnificativ asupra comunicațiilor. Când vom vedea o dezvoltare completă a tehnologiei 5G și cât de mare va fi impactul asupra comunicațiilor?

5G va schimba regulile jocului în viitorul apropiat. Tehnic vorbind, capabilitățile 4G sunt absolut suficiente pentru nevoile actuale din perspectiva vitezei de transfer a datelor, mobilității, utilizării normale de tip consumator sau B2B. Rețelele 5G se vor dezvolta mai mult dinspre utilizatori sau industrie spre operatori și mai puțin invers. Impactul real al 5G-ului va fi în latență, cât de „în timp real” vom folosi anumite aplicații, cu impact masiv în zona industrială, fie că vorbim de intervenții chirurgicale de la distanță, fie de roboți wireless care se ajută reciproc în fabrici, mașini care evită singure accidente prin procesarea informațiilor de la camerele de bord prin rețeaua 5G. Tehnologia 4G acoperă cu succes clase de aplicații cum ar fi senzori, streaming de bază și aplicații cu diferite combinații de cerințe de viteză și întârziere.

5G va schimba, de asemenea, modul în care evoluează rețeaua mobilă. Cu tehnologiile 2G, 3G, 4G am început de la construirea rețelei mai întâi și apoi am oferit clienților serviciile specifice, voce și date. În cazul 5G, pornim de la aplicații, nevoi și așteptări ale societății și activăm capabilitățile având un ecosistem modular de rețea, scalabil la cerere și folosind software deschis. UE este în urmă la implementarea de 5G real (stand alone). Din acoperirea 5G de 72% raportată de Comisia Europeană, doar 15% este 5G real. În SUA și China, ponderea stațiilor de bază 5G reale depășește acum 80% și 70%.

În acest moment, rețelele de comunicații mobile fac treptat trecerea de la 5G non-standalone (adică atât 4G cât și 5G folosesc aceeași rețea de tip core, partea de acces radio fiind nouă de tip 5G, cu antene inteligente), la 5G stand alone, o rețea de tip core dedicată, care aduce în plus o noutate tehnologică, numită Network Slicing (felierea rețelei din punct de vedere al resurselor). Dacă ne imaginăm o autostradă cu mai multe benzi, teoretic, pe lângă benzile standard, există și o bandă de viteză, dar cu riscul ca pe această bandă să mai apară spontan câte o mașină care nu îndeplinește condițiile agreate de mers. Network slicing va rezolva acest lucru, în primul rând, prin adăugarea de noi benzi, o bandă „cu resurse de rețea și Quality of Service (QoS) garantat”. Așadar, vom putea construi automat „slice-uri”, benzi de rețea cu resurse bine definite și garantate pentru multiple activități, de exemplu, un slice pentru roboți, un slice pentru drone, un slice pentru telemedicină și ambulanțe, un slice pentru mașini autonome, un slice pentru live streaming de pe stadioane, un slice pentru IoT, realitate virtuală și senzori etc.

Trecerea la 5G-ul real necesită multiple scenarii și configurații în funcție de nevoile clienților noștri din diferite industrii care doresc să își digitalizeze infrastructura și aleg un fundament 5G, modular, scalabil pentru această etapă. Implică investiții solide, însă este un pas absolut necesar pentru a putea fi un catalizator pentru inovații. Un beneficiar direct al noii infrastructuri 5G este societatea, majoritatea proiectelor de digitalizare a orașelor bazându-se pe 5G. Rețelele 5G vin și cu un plus de securitate a datelor și a conexiunilor pentru că arhitectura este diferită, prin folosirea funcțiilor virtualizate de rețea în interfața de tip cloud securizat și cu reziliență sporită prin modularitate. 5G va avea un impact transformator asupra economiei globale și va duce la dezvoltarea de noi industrii, noi locuri de muncă și la îmbunătățirea calității vieții oamenilor. 5G va defini ecosistemul în care ne vom desfășura viața. 5G este baza pentru dezvoltarea și utilizarea unor noi tehnologii sau existente, dar care nu au avut șansa să devină mobile, altele neaccesibile publicului larg și va fi prezent în variate locuri: spitale, porturi, fabrici, rafinării și multe altele.

Ciprian Zamfirescu conduce echipa de Inovare a Departamentului Strategie și Dezvoltare Business din cadrul Vodafone  România. El a coordonat inițiative de inovare, automatizare a proceselor și sistemelor, noi moduri de lucru Agile, analiză cloud pentru planificarea și optimizarea automată a rețelelor, dezvoltarea de platforme IT pentru digitalizarea rețelelor și a infrastructurii cu clone digitale. De asemenea, Ciprian coordonează noua divizie de drone a Vodafone România.

Ciprian are peste nouă ani de experiență practică în industria IT&C, acoperind proiecte transformaționale pentru Vodafone  precum implementarea națională a 2G/3G/4G/4G+, lansarea primei rețele 5G din România, prima hologramă 5G, acoperirea națională NB-IoT, prima pădure inteligentă, proiectare rețele transport IP, management de proiecte strategice, dezvoltare de produse, dar și proiectul de acoperire mobilă 5G cu drone pentru realizarea misiunilor montane de căutare-salvare de zece ori mai rapid.

Ciprian are un master în comunicații mobile la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, conduce Hub-ul de Inovare Vodafone din cadrul aceleiași instituții de învățământ superior, iar pasiunea sa l-a determinat să urmeze cursuri la doctorat în același domeniu, cu accent pe tehnologii avansate 5G și inteligență artificială. Este prezent în proiectele sociale legate de tehnologie și educație ca voluntar alături de Fundația Vodafone România, iar pasiunile sale se regăsesc în sfera voluntariatului în cadrul Salvamont România, drumețiilor montane, sporturilor gravitaționale, videografiei cu drone, design-ului interior, muzicii și sporturilor acvatice.