Componenta Social din ESG reprezintă modul în care o companie tratează și se raportează la diferite grupuri de populație – angajați, furnizori, clienți sau membri ai comunității – o parte din stakeholderii acesteia. Sustenabilitatea însă merge dincolo de grija față de mediu, oamenii și comunitatea fiind priorități la fel de importante incluse în sfera sustenabilității. De aceea, raportarea ESG trebuie să cuprindă și acțiunile companiei sau organizației referitoare la angajați și comunitate.

Criteriile utilizate pentru raportarea Social includ următoarele:

  • Salariu echitabil pentru angajați
  • Programe de diversitate, egalitate și incluziune (DEI).
  • Experiența și implicarea angajaților
  • Sănătatea și securitatea la locul de muncă
  • Protecția datelor și politicile de confidențialitate
  • Tratamentul corect al clienților și furnizorilor
  • Nivelurile de satisfacție a clienților
  • Relațiile cu comunitatea, inclusiv legătura organizației și impactul acesteia asupra comunităților locale în care își desfășoară activitatea
  • Finanțarea proiectelor sau instituțiilor care ajută comunitățile sărace și defavorizate
  • Sprijin pentru drepturile omului și standardele de muncă

Relația cu angajații și comunitatea

Este suficient să ne amintim de perioada de pandemie care a pus la grea încercare activitatea companiilor și mobilitatea angajaților pentru a vedea cât de importantă este componenta socială. Interdicțiile de deplasare și riscurile de sănătate au pus în pericol viața angajaților, iar companiile care au reușit să găsească soluții pentru a menține angajații sănătoși atât fizic, cât și mental, au avut de câștigat. Activitatea a putut continua, iar afacerile sustenabile social au evitat mai ușor recesiunea.

Resursa umană este esențială pentru succesul unei companii, iar felul în care angajații sunt tratați reprezintă un element asupra căruia controlul este foarte strict. Un angajat, client sau furnizor care a beneficiat de un tratament nepotrivit din partea unei companii, poate genera o reacție negativă majoră împotriva acesteia, care poate avea ca rezultat o reputație deteriorată sau pierderi financiare grave. Cu alte cuvinte, brandul de angajator este profund afectat. Iar într-o perioadă în care criza de personal se manifestă la cote maxime, iar bătălia pentru talente este tot mai aprigă, brandul de angajator cântărește foarte mult în decizia unui potențial angajat de a alege sau nu o companie pentru care să lucreze.

Din perspectiva remunerației de exemplu, o companie care nu își plătește personalul la același nivel cu concurenții, va depune eforturi foarte mari să atragă cele mai bune talente, chiar dacă partea financiară nu mai este elementul decisiv de alegere a unui loc de muncă, aproape în cazul tuturor generațiilor de potențiali angajați. De asemenea, un nivel ridicat de rotație a angajaților va indica un nivel mai scăzut de satisfacție a acestora. O forță de muncă stabilă are de obicei performanțe mai bune, în timp ce noi angajări continue pot avea costuri financiare ridicate.

O relație deficitară cu clienții se poate dovedi, de asemenea, dăunătoare și poate duce, în timp, la pierderea acestora. Același lucru este valabil și pentru relația cu furnizorii, care pot deveni mai puțin înclinați să susțină o afacere dacă sunt tratați necorespunzător, ceea ce duce la dificultăți în aprovizionarea cu materiale, costuri mai mari și muncă suplimentară pentru a restabili încrederea.

Relațiile cu comunitatea se referă la modul în care o companie afectează negativ sau are un impact pozitiv în comunitatea în care operează. În sfera impactului local pozitiv se includ recrutarea angajaților de pe plan local (impact economic) și stabilirea unui echilibru de diversitate și incluziune la locul de muncă (dimensiunea socială), eforturile de filantropie comunitară, investițiile în proiecte de infrastructură locală sau aprovizionarea cu produse locale.

Egalitatea de gen, diversitate și incluziune

Unele dintre cele mai de succes organizații au plasat egalitatea de gen și de șanse, diversitatea și incluziunea la locul de muncă în centrul operațiunilor lor, ceea ce s-a dovedit a fi o măsură generatoare de inovație. Companiile care îmbrățișează aceste valori și se străduiesc să implementeze o cultură incluzivă, au mai multe șanse să aibă o politică de HR echitabilă și cu impact social pozitiv crescut în comunitățile în care activează.

Studiile internaționale arată că și consiliile de administrație care au o structură echitabilă și diversă de gen, sau o prezență a femeilor mai mare, îmbunătățesc eficiența investițiilor, au ca rezultat un angajament mai bun între membrii acestor consilii și generează dezbateri mai ample în zona problemelor sociale sau a schimbărilor climatice.

De asemenea, organizațiile care recrutează activ dintr-o gamă largă de medii etnice și sociale se confruntă cu niveluri mai ridicate de incluziune a angajaților, satisfacție și, în cele din urmă, loialitate. Acest lucru duce de obicei la un scor mai mare în componenta S a ESG. În cele din urmă, diversitatea de gen și un stil corporativ care îmbrățișează salariile și oportunitățile egale au ca rezultat o performanță mai mare în pilonul de guvernanță.

Drepturile omului

Drepturile omului reprezintă un aspect critic al pilonului social și este important pentru companii să acorde prioritate aceastui aspect. O serie de convenții și acorduri ale ONU definesc drepturile omului, iar termenul rămâne foarte larg ca domeniu de aplicare pentru organizații. Cu toate acestea, există câteva resurse utile pentru companii atunci când vine vorba de respectarea drepturilor omului, printre acestea numărându-se Principiile directoare ale ONU în acest domeniu. Acestea reprezintă un set de zece principii care obligă statele să protejeze drepturile omului și paisprezece principii care abordează responsabilitatea socială corporativă.

Viitor durabil

Investitorii și clienții iau din ce în ce mai mult în considerare preocupările sociale ale organizațiilor, ceea ce înseamnă că preocupările pentru componenta S din conceptul ESG sunt din ce în ce mai mari. Realitatea de afaceri a arătat că elementele componente ale ESG au un impact tangibil asupra riscurilor și rentabilității unei organizații, iar companiile care își minimizează expunerea la riscuri sunt recompensate financiar. Toate cele trei fațete ale ESG sunt profund interconectate, dar o concentrare puternică și concentrată pe pilonul social crește substanțial nivelurile de responsabilitate corporativă și, cel mai important, duce la o îmbunătățire a calității vieții celui mai important activ al unei companii: oamenii săi.