Germania și-a închis toate capacitățile nucleare de producției a energiei electrice luna trecută, după ce a oprit funcționarea ultimelor trei centrale nucleare. Închiderea centralelor nucleare a început în Germania în urmă cu 20 de ani, iar programul a fost accelerat după dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011. Inițial, programul era programat să se încheie anul trecut, dar invazia Rusiei în Ucraina a amânat termenul.

Demonstrațiile anti-nucleare și riscurile asociate activității centralelor i-au convins pe germani să închidă toate unitățile de profil și să treacă la producția de energie din surse regenerabile. Din 2003 și până anul trecut au fost închise 16 centrale nucleare, iar ultimele trei centrale erau programate pentru desființare în 2022. Însă reducerea livrărilor de gaze naturale provocate de războiul din Ucraina și de sancțiunile aplicate Rusiei au dus la amânarea termenului de închidere a ultimelor centrale.

Astfel, termenul a rămas 15 aprilie pentru închiderea instalațiilor din Emsland și a reactoarelor Isar 2 și Neckarwestheim. Cele trei unități de producție au furnizat, anul trecut, 6,5% din energia electrică a țării pentru a compensa volumele insuficiente de gaze naturale.

Centrala de la Emsland a funcționat timp de 35 de ani și a asigurat energia necesară pentru patru milioane de locuințe, fiind totodată și un furnizor de locuri de muncă bine plătite, lucru important într-o regiune preponderent agricolă. „Centrala nucleară Emsland s-a situat în mod constant printre primele zece cele mai sigure centrale nucleare din lume. Este o adevărată rușine că acum trebuie să renunțăm atât de repede, din motive ideologice. Ar fi fost înțelept să ne gândim (n. red. să amânăm închiderea) încă unul, doi sau trei ani pentru a asigura o renunțare reglementată în mod rațional”, a declarat Albert Stegemann, parlamentar din opoziție, citat de Euronews.ro.

Autoritățile locale din Emsland au încercat să găsească o alternativă pentru centrala nucleară și au reușit să atragă parteneri publici și privață cu care au învestit în capacități de producere a hidrogenului drept combustibil. În prezent, în regiune se produce mai multă energie regenerabilă decât consumă și intenționează să devină un centru pentru producția de hidrogen folosind energia eoliană și solară.

Centralele pe cărbune funcționează în continuare

Pentru activiștii de mediu, închiderea capacităților nucleare este un motiv de sărbătoare. Aceștia consideră că a fost trecută o piatră de hotar, o victorie pentru mediu. Desigur, mai rămân multe de făcut, arată activiștii, care punctează că urmează centralele pe cărbune, care ar trebui să fie închise până în 2038, iar primul val de lichidări este planificat pentru 2030.

În funcție de evoluția situației geopolitice internaționale, închiderea centralelor pe cărbune ar putea fi amânată. Anul trecut, parlamentul Germaniei a aprobat o legislație de urgență prin care s-a prevăzut redeschiderea centralelor electrice pe cărbune pentru a compensa producția reduse din gaze naturale. Menținerea în activitate a cetralelor pe cărbune ar putea fi continuată dacă nu se rezolvă situația furnizării de gaze la nivel optim pentru industrie și pentru producția de energie.

Și alte state europene au decis să renunțe la energia nucleară, Suedia a fost printre primele care au decis renunțarea la nuclear după catastrofa de la Cernobîl, dar a revenit asupra deciziei în anii 1990. Italia a anunțat tot atunci că va închide centralele, dar decizia nu a fost pusă încă în aplicare.

În schimb, Franța care are cele mai mult centrale nucleare, nu intenționează să reducă producția. De altfel, 13 dintre cele 27 de state ale UE au planuri de dezvoltare a sectorului nulcear. Inclusiv România urmează să termine construcția a două noi reactoare la Cernavodă.