În prezent, implementarea sistemului de garanție returnare (SGR sau Deposit Return System – DRS) în rândul țărilor din Europa poate fi împărțită ținând cont de trei factori principali: țări cu DRS deja implementat, țări care au adoptat legislația în domeniu și țări aflate încă în discuții privind implementarea acestui sistem. Jurnal de Sustenabilitate a trecut în revistă câteva dintre aceste țări, inclusiv România, scoțând în evidență plusurile și minusurile fiecărui sistem, dar și progresele făcute sau estimate în materie de colectare separată, odată cu implementarea acestora. Analiza este realizată pe baza informațiilor de pe www.sensoneo.com.

Belgia

Belgia este singurul stat membru al Uniunii Europene care susține că nu va implementa DRS în viitor deoarece ratele de reciclare a deșeurilor sunt ridicate, chiar și în condițiile în care ambalajele de băuturi sunt colectate de la gospodării împreună cu alte deșeuri din plastic. Patrick Laevers, CEO al FostPlus, o companie belgiană din domeniul reciclării, a declarat pentru recyclinginternational.com, că sistemul DRS nu a fost esențial pentru atingerea unor rate atât de ridicate de reciclare în Belgia. În prezent, 89,1% din toată cantitatea de ambalaje pusă pe piață este reciclată, ceea ce înseamnă 700.000 de tone din cele 783.500 de tone de ambalaj puse pe piață de peste 5.000 de companii membre ale FostPlus.

 Islanda

În ultimii ani Islanda a înregistrat rate de colectare foarte ridicate – 87% în 2012 sau 90% în 2016. Trendul însă s-a inversat un an mai târziu, principala cauză fiind creșterea numărului de turiști care au vizitat Islanda și care nu erau familiari cu sistemul de garanție-returnare din această țară.

Germania

Germania a fost prima mare țară din Europa cu o populație mai mare de 30 de milioane de oameni care a adoptat un sistem de garanție-returnare, în urmă cu două decenii, în 2003. Sistemul implementat aici este inspirat din sistemele implementate în țările nordice. Ca urmare a introducerii DRS, Germania a atins niveluri foarte ridicate de colectare, sistemul incluzând și colectarea sticlei, metalului și plasticului. Germania practică o garanție de 0,25 EUR pentru sticlele de PET, considerabil mai ridicată față de garanția aplicată pentru ambalajele din sticlă (cuprinsă între 0,08 EUR și 0,15 EUR).

Norvegia

Norvegia a lansat sistemul de garanție-returnare în 1996, în urma unor discuții, stadii de dezvoltare și testare a acestuia care au durat 10 ani. Sticlele din PET pentru băuturi precum și o mică parte din plasticul de tip HDPE și dozele de aluminiu pot fi returnate la rețeaua de RVM-uri (Reverse Vending Machines) din Norvegia. Un procent de 93% din totalul ambalajelor pentru băuturi este colectat prin intermediul RVM-urilor, și doar 7% sunt colectate manual printr-o rețea de 11.500 de puncte de colectare înregistrate în sistem.

Republica Cehă

Specialiștii Republica Cehă va reuși destul de ușor să atingă primul obiectiv al Directivei Uniunii Europene privind Single Plastic (77% rată de colectare la sticlele din PET până în 2025), fără implementarea unui sistem DRS. Cu toate acestea, cel de-al doilea obiectiv, respectiv o rată de colectare de 90% până în 2029 poate fi un obiectiv destul de greu de atins pentru Cehia.

Estonia

Sistemul DRS a fost introdus în Estonia în 2005. Potrivit informațiilor oficiale oferite de principala companie de reciclare de ambalaje din Estonia, Eesti Pandipakend, în 2021 populația Estoniei a returnat prin sistemul DRS 293 de milioane de ambalaje de plastic, sticle și doze de aluminiu. Din toată cantitatea de ambalaj reciclabil pusă pe piață, 88% din plastic, 89% din metal și 87% din sticlă au fost returnate de populație. Garanția pentru fiecare ambalaj este de 10 eurocenți.

Slovacia

Startul pentru DRS în Slovacia au avut loc în 2003 când a început prima discuție publică despre implementarea unui astfel de sistem. Din 2019 și până în prezent, aceste eforturi au căpătat din ce în ce mai mult contur, astfel că Slovacia și-a definit o strategie concentrată pe un sistem de garanție-returnare pentru sticlele de PET și dozele de metal și aluminiu. Pe  1 ianuarie 2021, Ministerul Mediului din Slovacia a stabilit administratorul pentru gestionarea DRS pe plan național, format dintr-un consorțiu de patru asociații profesionale non-profit, reprezentând producătorii și retailerii care acoperă în proporție de 80% ambalajele din plastic și dozele puse pe piața din Slovacia și aproximativ 3.000 de comercianți. Slovacia și-a lansat sistemul DRS pe 1 ianuarie 2022, și este a 11 a țară europeană care implementează acest sistem; adoptarea și implementarea sistemului DRS a durat doar 10 luni.

Letonia

Administratorul sistemului DRS în Letonia este SIA Depozita lepakojuma Operators, organism ce reunește mai mulți producători de băuturi, asociații de producători de băuturi și retaileri. Sistemul a fost lansat pe 1 februarie 2022, iar în primele luni de operare, prin acest sistem consumatorii au returnat peste jumătate (54%) din totalul ambalajelor cu garanție de pe piață (sticle din plastic și sticlă și doze de metal). Garanția pentru fiecare ambalaj este de 10 euro-cenți.

Lituania

Lituania a lansat sistemul DRS în 2016, și este considerat drept unul dintre cele mai moderne la nivel internațional. În primul an de implementare, rata de colectare a ambalajelor de băuturi a ajuns la 70% și a reușit să crească până la 90% în 2017. Potrivit UNESDA Soft Drinks Europe, o asociație care reprezintă industria băuturilor răcoritoare din Europa, cea mai recentă rată de colectare în Lituania este de 92%.

Danemarca

Danemarca reprezintă un model aparte de DRS. Sistemul este implementat prin The Dansk Retursystem, o organizație non-profit responsabilă de DRS încă din anul 2002. Sistemul danez DRS are două dimensiuni: una pentru ambalajele de unică folosință și alta pentru cele refolosibile. Componenta de colectare a ambalajelor refolosibile presupune colectarea ambalajelor din plastic și sticlă fără garanție, care pot fi spălate, reumplute și reutilizate. „Danemarca are unul dintre cele mai performante sisteme DRS la nivel mondial pentru sticle și doze. În prezent, suntem singurii care am reușit să colectăm peste 90% din ambalaje și să le reciclăm pentru a putea fi folosite la fabricarea unor noi sticle și doze”, a declarat Lars Krejberg Petersen, Managing Director al Dansk Retursystem pentru stateofgreen.com.

România

România a adoptat deja legislația în domeniul SGR și a finalizat procesul de selecție a administratorului sistemului – RetuRO Sistem Garanție Returnare SA (https://returosgr.ro), din care fac parte Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (ANBR), Asociația Retailerilor pentru Mediu (ARM) și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Românii vor plăti o garanție de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv. Pentru a fi identificate ușor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific.

Este clar însă că la nivel european, stadiul de implementare a DRS este pe lângă diferit și foarte polarizat, cu țări care implementează de ani buni acest sistem și au experiență și rezultate relevante în domeniu, în timp ce sunt țări aflate acum la început de drum. Din cele 29 de state europene analizate, doar 11 state au deja implementat un sistem DRS, în timp ce 10, printre care și România, au adoptat legislația, iar 8 sunt în discuții pe această temă. Asta înseamnă că, pe termen lung, cursa pentru progresul în termeni de colectare separată a deșeurilor va fi întotdeauna în plină dinamică, și mai accentuată pentru țările care au implementat cu întârziere sistemul DRS.