Țări europene precum Germania, Spania și Olanda investesc deja semnificativ în cercetare și dezvoltare, pregătind momentul în care carnea cultivată va ajunge la consumatorii finali. Din 2015 și până astăzi, la nivel global au apărut peste 150 de companii, majoritatea startup-uri, pe 6 continente, care au investit în total circa 2,8 miliarde de dolari în cercetare și testare.

La rândul ei, Uniunea Europeană a investit 25 de milioane de euro în finanțare pentru cercetarea proteinelor durabile, inclusiv a cărnii cultivate, și a confirmat că Regulamentul UE privind alimentele noi va fi utilizat pentru a evalua cererile de autorizare din partea companiilor.

Potrivit ONG-ul Good Food Institute (GFI), una din organizațiile care luptă pentru a asigura accesul liber la astfel de proteine alternative în Europa, carnea cultivată este asemeni cărnii obișnuite, doar că este produsă prin alte metode. Această carne este obținută prin prelevarea unei mostre de celule de la animal, printr-o tehnologie ce nu necesită sacrificarea animalelor, replicând în laborator procese ce au loc în mod normal în corpul unui animal. Celulele animale sunt plasate într-un cultivator, în mediu controlat și steril, ce imită mediul de creștere al animalelor respective (ex. vacă, porc, pește). Aici, celulele primesc nutrimente care le permit să crească, incluzând aminoacizi, vitamine, glucoză, săruri anorganice, factori de creștere și proteine. Una din cele mai mari provocări în prezent este crearea de cultivatoare cu capacitate suficient de mare pentru producția în masă, care să asigure creșterea în condiții optime și de sterilitate.

”Carnea cultivată pornește din celule extrase din animal, care sunt cultivate într-un mediu extern și multiplicate. Valoarea nutritivă a acestui tip de carne este foarte bună, un succes științific. Carnea cultivată este o realitate care trebuie luată în considerare și lăsată să evalueze”, a declarat profesorul Petru Alexe, anterior decan al Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați.

În prezent, mai multe companii încearcă să facă trecerea la producția de masă, în așteptarea reglementărilor legale necesare. În Europa, există companii care lucrează la varii produse, de la foie gras (Gourmey în Franța), la carne de porc (Mewery în Cehia) și pește (Bluu în Germania).

Italia, în schimb, este singura țară din lume care, în noiembrie 2023, a interzis producția și comercializarea cărnii cultivate, sub motivația protejării tradițiilor culinare. Cercetătorii se tem că această mișcare ar putea înăbuși inovația și finanțarea academică, menționând și că împiedică startup-urile italiene să evolueze în țară în beneficiul companiilor străine. În cazul în care UE ar aproba vânzarea de produse din carne cultivată, de fapt, Italia (precum și România, dacă interdicția va trece de Parlament) nu ar putea opri importurile din alte state membre UE.

Potrivit celor mai recente proiecții, cererea de carne la nivel mondial va crește cu cel puțin 50% până în 2050. În contextul agriculturii tradiționale, aceasta va pune o presiune semnificativă pe capacitatea de producție și mediu. Majoritatea organizațiilor de protecția mediului consideră că produsele de carne pe bază de plante și carnea cultivată în laborator vor juca un rol extrem de important în reducerea emisiilor până în 2030, această tranziție fiind absolut necesară pentru a menține încălzirea globală sub pragul de 1,5° Celsius. Acest lucru a fost subliniat și de Programul ONU pentru Mediu (UNEP) într-un raport prezentat la COP28 din Dubai, care a cerut factorilor de decizie să sprijine proteinele alternative, inclusiv carnea cultivată, pentru a face sistemele alimentare mai durabile, mai diversificate și mai rezistente.

”România se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza fenomenelor meteorologice extreme și a poluării agricole. Pentru a ne alinia la Pactul verde european, este important să ne concentrăm tot mai tare pe stabilirea unui sistem alimentar mai rezistent și mai durabil, în special când vine vorba de proteine. Carnea cultivată este o tehnologie promițătoare care poate produce carnea pe care oamenii și-o doresc cu mult mai puține resurse. Prin finanțarea cercetării open-source și cu sprijinul politic adecvat, aceasta poate juca un rol vital în reducerea impactului asupra mediului al agriculturii, care este în prezent a treia cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din România”, a declarat Conf. Univ. Dr. Mălina Petrescu, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Un alt avantaj al cărnii cultivate, subliniat de GFI, este faptul că aceasta nu necesită antibiotice pentru controlul bolilor provocate de bacterii ca Salmonella, Campylobacter sau E. coli. Astfel, carnea cultivată ar putea reduce fenomenul de transfer al antibioticelor în corpul uman prin consumul de carne și al dezvoltării rezistenței la antibiotice.

”Carnea cultivată nu numai că are potențialul de a spori semnificativ securitatea alimentară a României și de a crea locuri de muncă de viitor, dar le și oferă consumatorilor mai multe opțiuni și libertatea de a cumpăra alimente ecologice”, spune Seth Roberts, director de politic la Good Food Institute Europe.