Peste 70.000 de voci, șefi de stat, negociatori, experți, companii, tineri, sunt prezenți în Dubai, în perioada 30 noiembrie – 12 decembrie 2023 cu scopul de a modela viitorul acțiunilor climatice la scară globală. COP28 este cea de a 28-a reuniune anuală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și reprezintă cea mai importantă discuție despre climă de la momentul încheierii Acordului de la Paris în 2015 care stabilea obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5°C.

Anul 2023 a fost marcat de fenomene meteorologice extreme în care au fost doborâte numeroase recorduri climatice. Serviciul European Copernicus pentru Schimbări Climatice a anunțat că data de 17 noiembrie, ar putea fi marcată în istorie drept prima zi în care temperatura medie globală a depășit pragul critic de +2 grade Celsius, față de epoca preindustrială. 

România este foarte vulnerabilă la efectele schimbărilor climatice – secetă, temperaturi ridicate, valuri de căldură, precipitații abundente, alunecări de teren și inundații, care produc impact asupra sectoarelor agriculturii, resurselor de apă, silviculturii, infrastructurii, energiei și sănătății.

”UE este un lider mondial în ceea ce privește acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice, iar România, cu dotările sale naturale incredibile, are un rol crucial de jucat. Pentru a se alinia la o traiectorie cu mult sub 1.5°C, România trebuie să se angajeze într-o tranziție energetică curată și echitabilă, inclusiv prin adoptarea unor obiective mai ambițioase în materie de climă și energie și prin conservarea pădurilor, râurilor și lacurilor, care sunt esențiale pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea”, a declarat Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF România – Fondul Mondial pentru Natură.

De asemenea, sectorul financiar este în pericol din cauza acestor amenințări, după cum a precizat Banca Națională a României în ultimul său raport asupra stabilității financiare, publicat în decembrie 2022. În același timp, companiile nefinanciare, care generează 40% din valoarea adăugată brută a economiei, sunt și ele supuse riscurilor legate de schimbările climatice. Conform unui sondaj Banca Europeană de Investiții, efectele schimbărilor climatice sunt resimțite în viața de zi cu zi de 88% dintre români, unsprezece puncte peste media europeană de 77%.

În conformitate cu pachetul „Pregătiți pentru 55”, UE a transmis propria contribuție stabilită la nivel național (CSN), care va permite reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990 și atingerea neutralității climatice până în 2050. Acest document a fost convenit de toate statele membre, inclusiv România.

În timpul discuțiilor de la COP28, țările sunt în dezacord cu privire la faptul că acest exercițiu ar trebui să fie impus tuturor țărilor sau doar celor mai bogate țări din lume să facă mai mult, deoarece acestea au eliberat cele mai multe emisii care au încălzit planeta din punct de vedere istoric. WWF – Fondul Mondial pentru Natură solicită acțiune politică urgentă și puternică, prin care să angajeze toate țările.

”Nu ne putem permite să avem un alt COP în care ambiția și acțiunea să nu fie reevaluate. Cu cât acționăm mai devreme și decisiv, cu atât oamenii și natura vor redobândi beneficiile unui viitor curat, sigur și stabil”, a spus Manuel Pulgar-Vidal, lider global pentru climă și energie WWF – Fondul Mondial pentru Natură și președintele COP20.

În acest context, WWF reiterează importanța unor eforturi mai mari pentru a integra adaptarea la schimbările climatice și reziliența la acestea în politicile și programele existente din toate sectoarele relevante. Astfel, organizația cere ca liderii să stabilească un plan global pentru eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili. Eșecul de a acționa decisiv pentru a pune capăt erei combustibililor fosili va condamna lumea la perturbări climatice tot mai mari. Încheierea producției, a utilizării combustibililor fosili și trecerea la energie 100% regenerabilă este soluția care va avea cel mai mare impact asupra schimbărilor climatice la scară largă. De asemenea, este esențial ca țările să continue să recunoască interdependența dintre criza climatică și criza biodiversității. Natura este împinsă dincolo de limitele ei. Decarbonizarea și refacerea naturii trebuie să meargă împreună. Recunoscând acest lucru, WWF solicită stabilirea unui nou program de lucru privind clima și natura ca parte a viitoarelor reuniuni la COP.