Unu din trei copii – sau 739 de milioane în lume – trăiesc deja în zone expuse la penurie mare sau foarte mare de apă, schimbările climatice amenințând să înrăutățească situația, arată un nou raport UNICEF.

Raportul The Climate Changed Child (Copilul schimbat de climă) – lansat înainte de summitul COP28 privind schimbările climatice – se concentrează pe amenințarea la care sunt supuși copiii ca urmare a vulnerabilității hidrice, unul dintre modurile în care se resimt efectele schimbărilor climatice. Acesta oferă o analiză a impactului celor trei niveluri de securitate a apei la nivel global – penuria de apă, vulnerabilitatea hidrică și stresul hidric.

Documentul, un supliment la Raportul UNICEF privind riscurile climatice la care sunt expuși copiii (2021), subliniază, de asemenea, multitudinea de alte moduri în care copiii suportă impactul crizei climatice, inclusiv bolile, poluarea aerului și fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile și secetele. Din momentul conceperii și până la vârsta adultă, sănătatea și dezvoltarea creierului, a plămânilor, a sistemului imunitar și a altor funcții esențiale ale copiilor sunt afectate de mediul în care cresc. De exemplu, copiii sunt mai susceptibili de a suferi de poluarea aerului decât adulții. În general, ei respiră mai repede decât adulții, iar creierul, plămânii și alte organe ale acestora sunt încă în curs de dezvoltare.

”Consecințele schimbărilor climatice sunt devastatoare pentru copii. Corpul și mintea lor sunt deosebit de vulnerabile la aerul poluat, la alimentația precară și la căldura extremă. Nu numai că lumea lor se schimbă – prin secarea surselor de apă și evenimente meteorologice înspăimântătoare care devin mai puternice și mai frecvente – ci și bunăstarea lor, deoarece schimbările climatice le afectează sănătatea mintală și fizică. Copiii cer schimbări, dar nevoile lor sunt mult prea des trecute pe planul doi”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.

Raportul arată că cei mai afectați trăiesc în țările cu venituri mici și medii din Africa Subsahariană, Asia Centrală și de Sud, precum și din Asia de Est și de Sud-Est. În 2022, 436 de milioane de copii trăiau în zone care se confruntau cu o vulnerabilitate hidrică extremă. Printre țările cele mai afectate se numără Niger, Iordania, Burkina Faso, Yemen, Ciad și Namibia, unde opt din zece copii sunt expuși.

În ciuda vulnerabilității lor unice, copiii au fost fie ignorați, fie neglijați în mare măsură în discuțiile despre schimbările climatice. De exemplu, doar 2,4% din finanțarea pentru climă din fondurile multilaterale cheie pentru climă sprijină proiecte care includ activități care țin cont de copii.

„Copiii și tinerii au lansat în mod constant apeluri urgente pentru ca vocile lor să fie auzite în ceea ce privește criza climatică, dar ei nu au aproape niciun rol oficial în politica climatică și în procesul decizional. Ei sunt rareori luați în considerare în planurile și acțiunile existente de adaptare la schimbările climatice, de atenuare a efectelor sau de finanțare. Este responsabilitatea noastră colectivă să punem fiecare copil în centrul acțiunii globale urgente privind clima”, a continuat Russell.