Schimbările climatice vor reduce veniturile globale viitoare cu aproximativ 19% în următorii 25 de ani, iar erodarea anuală a economiei globale dată de acest fenomen va atinge pragul de 38 de trilioane de dolari, arată un studiu făcut public în luna aprilie a acestui an și realizat de cercetătorii de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania, citat de Associated Press. Iar până în anul 2100, costul financiar generat de schimbările climatice s-ar putea dubla față de estimările actuale. Ca un paradox însă, cele mai sărace zone ale planetei și totodată și cele mai puțin responsabile pentru încălzirea atmosferei vor suferi cele mai mari pierderi financiare.

„Analiza noastră arată că schimbările climatice vor provoca daune economice masive în următorii 25 de ani în aproape toate țările din lume, inclusiv în țările foarte dezvoltate, cum ar fi Germania, SUA și Franța, cu o reducere medie proiectată a veniturilor de 11% pentru Germania și SUA și de 13% pentru Franța”, a declarat co-autorul studiului, Leonie Wenz, om de știință în domeniul climei și economist. Aceste daune financiare sunt comparate cu un scenariu de bază fără schimbări climatice și sunt apoi aplicate la o estimare generală privind creșterea globală a produsului intern brut.

În ultimii doisprezece ani, oamenii de știință s-au concentrat pe fenomene meteorologice extreme – valuri de căldură, inundații, secete și furtuni – ca fiind factorii cu cel mai mare impact asupra climei dar și asupra economiei globale. Însă, în ultimii ani, aceștia și-au dat seama că indicatori precum încălzirea medie sau creșterile generale ale temperaturii au cea mai mare contribuție la dimensiunea impactului financiar al schimbărilor climatice.

Efect în masă

În SUA, statele din sud-estul și sud-vestul țării, precum Arizona și New Mexico, sunt mai afectate economic de schimbările climatice decât cele din nord, suferind cele mai mari pierderi financiare, conform studiului realizat de cercetătorii de la Institutul Potsdam. De cealaltă parte, în Europa, regiunile sudice, inclusiv părți din Spania și Italia, sunt mai afectate decât locuri precum Danemarca sau nordul Germaniei. Doar zonele adiacente Arcticii — Canada, Rusia, Norvegia, Finlanda și Suedia — nu resimt deocamdată abrupt efectele economice ale schimbărilor climatice. Mai mult decât atât, țări care au produs istoric mai puține emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor și care sunt cel mai puțin capabile să se adapteze financiar la încălzirea globală, suferă și ele cele mai mari pierderi financiare. Este vorba despre statele cele mai sărace din lume care, potrivit studiului, vor suferi o pierdere a veniturilor cu 61% mai mare decât cea înregistrată de țările dezvoltate.

Studiul mai arată că dacă la nivel global s-ar reuși reducerea poluării și ca atare, încălzirea globală ar urma o tendință de stagnare la 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale (de altfel și limita superioară a acordului climatic de la Paris din 2015), atunci impactul financiar global s-ar putea traduce în diminuarea veniturilor globale cu 20%. În schimb, dacă emisiile de gaze cu efect de seră se vor încadra pe un trend puternic ascendent, acest scenariu pesimist ar putea determina pe termen mediu și lung un impact financiar de diminuare a veniturilor globale cu 60%.

Cine sunt câștigătorii?

Dar ce s-ar întâmpla dacă întreaga comunitate mondială ar intensifica până la nivelul necesar acțiunile menite să diminueze efectele schimbărilor climatice? Sunt bine cunoscute multiplele beneficii pe care acțiuni climatice mai intensificate le-ar aduce fiecărui segment al societății: dezvoltării economice, sănătății și securității alimentare și îmbunătățirii calității vieții populației globale.

Deja în zona Pacificului, impactul negativ al schimbărilor climatice asupra sănătății este în creștere, fiind înregistrate tot mai multe decese, boli și răniri cauzate de evenimente meteorologice extreme. Populația din această regiune a globului se confruntă cu tot mai multe boli transmise prin apă și alimente (ca urmare a inundațiilor severe), malnutriție agravată și probleme psihologice cauzate de necesitatea deplasării din calea evenimentelor extreme. Acest lucru arată că, tot mai mult, criza climatică este dublată și de o criză de sănătate.

De exemplu, întreruperea folosirii combustibililor fosili și trecerea la surse de energie regenerabilă ar încetini ritmul de creștere a temperaturii globale și ar contribui la diminuarea numărului de decese cauzate de poluare (anual, 7 milioane de oameni își pierd viața din cauza poluării aerului). De asemenea, promovarea formelor de transport mai active, cum ar fi mersul pe jos și ciclismul, nu numai că ar reduce emisiile, dar ar promova și activitatea fizică, reducând ratele bolilor netransmisibile, cum ar fi diabetul și bolile de inimă și plămâni. OMS a estimat că până la 5 milioane de decese pe an ar putea fi evitate dacă populația ar fi mai activă.

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a evidențiat, de asemenea, multiplele beneficii ale acțiunilor climatice în ceea ce privește economiile și dezvoltarea. De exemplu, din martie 2022, inițiativa Climate Promise a PNUD – care lucrează cu țări din întreaga lume pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a face față provocărilor schimbărilor climatice – a îmbunătățit direct viețile a aproape 2,3 milioane de oameni și, indirect, a mai mult de 38,6 milioane de oameni în 22 de țări din Africa, Asia Pacific, Europa și Asia Centrală.

Investițiile în adaptarea la riscurile climatice oferă un randament semnificativ. Comisia Globală pentru Adaptare a constatat că investirea a 1,8 trilioane de dolari la nivel global, din 2020 până în 2030, în cinci domenii – sisteme de avertizare timpurie, infrastructură rezistentă la climă, agricultură îmbunătățită pentru zonele aride, protecția mangrovelor și resurse de apă reziliente – ar putea genera 7,1 trilioane de dolari în beneficii nete totale. Și aceste beneficii continuă să se acumuleze în raport cu reducerea riscului de dezastre și construirea rezilienței, care sunt o parte centrală a mandatului PNUD.

Există însă mai multe semne de speranță. Investițiile globale în tehnologiile de tranziție energetică au ajuns la 1,3 trilioane de dolari în 2022, ceea ce reprezintă un record istoric. În plus, estimările pe anul trecut arătau că mașinile electrice ar urma să reprezinte aproape o cincime din piața globală în 2023, conform raportului Agenției Internaționale a Energiei (IEA), dedicat vehiculelor electrice (EV). Cu toate acestea, ritmul actual al acțiunii climatice nu este suficient, iar criza climatică transcende granițele. Astfel, nicio țară nu poate reuși singură. De aceea, comunitatea globală ar trebui să-și unească expertiza, resursele și inovația pentru a aborda schimbările climatice în mod cuprinzător, asigurând un viitor durabil pentru toți. Cooperarea multilaterală nu (mai) este o opțiune, ci o necesitate.