The 2022 KPMG Survey of Sustainability Reporting), un sondaj realizat în 2022 de KPMG pentru a identifica tendițele de transparentizare a eforturilor de sustenabilitate, indică pentru România o creștere a numărului de companii care publică informații legate de sustenabilitate. Însă, cu toate aceste evoluții pozitive, eforturile trebuie amplificate și aliniate la urgența situației climatice actuale. Jurnal de Sustenabilitate a stat de vorbă cu Simona Dumitrescu, Manager ESG services, KPMG și Ovidiu Popescu, Director, Energy, Sustainability and Climate Change, KPMG în Romania pe tema sustenabilității și a modului în care aceasta este integrată în strategiile de business ale companiilor.

De Anda Sebesi

Sustenabilitatea a devenit parte integrantă a strategiilor de business pentru multe companii active în România. Cum ați observat că a evoluat acest tip de consultanță în ultimii ani, inclusiv din perspectiva KPMG?

Ovidiu Popescu: Într-o eră caracterizată de evoluții rapide și provocări la scară mondială, sustenabilitatea a devenit sau trebuie să devină un element central în planurile de afaceri ale companiilor. Organizațiile de toate tipurile (publice și non publice) din întreaga lume sunt tot mai atente la impactul lor asupra mediului și societății. Și în România, această tendință globală începe să prindă contur, având în vedere cererea tot mai mare pentru expertiză în domeniul sustenabilității/ESG din ultima perioadă.

Definirea sustenabilității nu se limitează doar la preocupări legate de mediu, ci presupune o viziune integrată, de „armonie”, care împletește nevoile afacerilor cu cele ale societății și naturii. Afacerile sustenabile, nu doar că prosperă financiar, dar contribuie și la bunăstarea generală a societății și protejarea resurselor naturale.

Echipa KPMG din România sprijină companiile în această călătorie complexă, transformativă, fie că vorbim de strategii de sustenabilitate, fie de circularitate, planuri de decarbonare, regândirea structurilor de guvernanță, managementul datelor de sustenabilitate etc. Suntem astfel focusați pe a oferi servicii integrate, care să creeze valoare în adevăratul sens al cuvântului. Nu facem asta doar pentru clienți, dar am făcut acest lucru și pentru propriile activități din România. Astfel, avem local o strategie de sustenabilitate, cu ținte măsurabile, bazate pe o analiză de materialitate și raportăm anual progresul înregistrat.

La nivelul Uniunii Europene, inițiativa „European Green Deal- Pactul Verde European” a impus un ambițios standard de sustenabilitate, având ca obiectiv transformarea Europei într-un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Acest Plan a fost completat de legislație detaliată și inițiative concrete, menite să redefinescă abordarea organizațiilor față de angajamentele și contribuțiile lor în domeniul sustenabilității. În acest context reglementat și plin de aspirații, liderii organizațiilor sunt îndemnați să adopte o abordare mai comprehensivă și proactivă.

Sondajul din 2022 efectuat de către KPMG pentru a identifica tendițele de transparentizare a eforturilor de sustenabilitate, (The 2022 KPMG Survey of Sustainability Reporting), indică pentru România, o tendință pozitivă, adică o creștere a numărului de companii care publică informații legate de sustenabilitate. Cu toate aceste evoluții pozitive, eforturile trebuie amplificate și aliniate la urgența situației climatice actuale.

Am putea spune că, sustenabilitatea nu mai este doar un diferentiator competitiv, ci un imperativ strategic. La KPMG, suntem martori și facilitatori ai acestei schimbări: discutăm cu un număr tot mai mare de companii care au nevoie de asistență de specialitate pentru proiecte transformaționale, evaluări ale amprentei de carbon și planuri de decarbonare, raportare și formare în domeniul sustenabilității.

Datoria noastră este să ne asigurăm că partenerii noștri sunt echipați corespunzător pentru viitorul sustenabil ce se conturează, și vedem contribuția noastră, ca specialiști pe această zonă, ca extrem de importantă pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale României.

ESG este o prioritate pentru majoritatea companiilor, multe însă nu știu cum să navigheze prin acest domeniu. Care sunt oportunitățile dar și dificultățile pe care le întâmpină companiile din România atunci când vine vorba despre ESG?

Ovidiu Popescu: Criteriile de mediu, social și guvernanță (ESG) au devenit esențiale pentru companiile de pretutindeni, inclusiv pentru cele din România. Însă, pe măsură ce companiile încearcă să își alinieze operațiunile la aceste criterii, ele întâmpină o serie de provocări ce pot fi transformate în oportunități.

Una dintre cele mai presante preocupări actuale este schimbarea climatică. Organizația Meteorologică Mondială a subliniat că am trecut printr-unul dintre cei mai calzi ani înregistrați, cu o creștere semnificativă a temperaturilor globale, care se apropie de pragul critic de 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Fenomene meteorologice extreme la care am asistat în ultima periaodă (secetă prelungită, furtuni intense, inundați, icendii de pădure), subliniază faptul că schimbările climatice nu sunt doar o amenințare viitoare, ci o realitate cu care ne confruntăm chiar acum. Aceste date, ar trebui sa fie încă un semnal de alarmă care să ne arate că România, alături de alte țări, trebuie să ia măsuri concrete acum.

Astfel, adaptarea la, și atenarea schimbărilor climatice nu pot să mai fie ignorate. Sectorul privat, în particular, are un rol crucial în abordarea și limitarea riscurilor climatice. Nu numai că trebuie să protejeze propriii angajați și comunitățile în care operează, dar trebuie să își asigure și prosperitatea pe termen lung într-un mediu de afaceri în schimbare.

Plasarea principiilor ESG în centrul strategiilor de afaceri poate fi răspunsul pentru aceste provocări și, mai ales, ajută companiile să creeze valoare pe termen lung. Companiile care fac pași în acest sens, descoperă și nenumărate alte beneficii tangibile și intangibile. Prin aderarea la principii sustenabile, companiile își pot îmbunătăți reputația și conformitatea cu reglementările, pot deveni un angajator atractiv, pot fi un actor important în comunitate, și pot câștiga așa numita ”licence to operate”. Cu alte cuvinte, sunt văzute de comunitate, clienți, furnizori și leguitori ca un creator de valoare. Pe termen lung, aceasta înseamnă loialitate sporită din partea clienților sau investitorilor și creștere constantă.

Este adevărat că într-o primă instanță, conformarea cu noile reglementările ESG ale UE poate reprezenta o provocare pentru companii românești neobișnuite cu aceste principii, dar dincolo de cerințele raportare mai stricte, companiile trebuie să folosească momentul pentru a regândi modelul de afaceri, pentru că aceste principiii sunt cele care le vor asigura existența pe termen lung, accesul la piețe, la finanțare etc.

Companiile care se adaptează, inovează și colaborează în această direcție se vor poziționa în direcția unui succes sustenabil.

Cum ar putea fi depășite aceste dificultăți pe piața locală?

Ovidiu Popescu: Sustenabilitatea și ESG (Environmental, Social, and Governance) au devenit cuvinte la modă în ultima perioadă – în linie cu preocupările mediului de afaceri pentru aceste teme. Pentru ca proiectele de sustenabilitate să fie din ce în ce mai numeroase, și să aibă un impact real pe evoluția economică și socială a României, este crucial ca cele două concepte să fie întelese și aplicate de către mediul de afaceri în mod coerent.

Liderii organizațiilor, în special Consiliile de Administrație și echipele de management, trebuie să joace un rol cheie și pentru asta, aceștia trebuie să treacă prin programe de formare, să înțeleagă conceptele și mai ales să se pregătească pentru impactul pe care noile cerințe îl pot avea asupra afacerii lor.

Vedem o cerere tot mai mare pentru programul nostru de educație pe aceeastă zonă, atât din partea sectorului financiar-bancar cât și din partea societăților comerciale. Lucrăm cu Consiliile de Administrație în mod constant pentru a acoperi nevoia de instruire de sustenabilitate, adaptată exact sectorului și domeniului de activitate al clientului.

Întelegerea profundă a acestor principii de sustenabilitate, va permite echipei de management a oricărei companii românești să le poată folosi pentru a completa strategia de afaceri cu elementele de sustenabilitate necesare și potrivite.

Ca atare, o strategie de sustenabilitate, îi va permite unei companii să navigheze și să folosească în propriul interes, toate aceste noi cerințe dar mai ales să transforme dificultățile în oportunități de îmbunătățire continuă.

Derivat din strategia de sustenabilitate, incorporarea principiilor de economie circulară în modelul de afaceri reprezintă un alt instrument valoros ce este la dispoziția managementului. Adoptând o abordare în care resursele sunt reinventate, refolosite și reciclate, organizațiile pot contribui semnificativ la construirea unui viitor mai durabil, pot intra pe piețe noi, pot forma alte parteriate de afaceri.

Spunem mai devreme ca planul de decarbonare și tranzitia către o economie cu zero emisii trebuie să fie prioritare. Invităm toate companiile care nu au facut-o până acum să își calculeze amprenta de carbon. Și mai ales să nu vadă acest exercițiu ca pe o cerință legală. Vor fi surprinși de numărul de oportunități de eficientizare ce apar o dată cu efectuarea unui astfel de calcul, și cât de mult pot conta aceste eficientizări în balanța financiară de la sfârșit de an.

Dincolo de aceste propuneri care vizează zona de energie și materii prime, desigur că fiecare companie va trebui să țină cont și de elementele specifice ei. Acestea pot fi legate de găsirea și păstrarea forței de muncă, asigurarea confidențialității și securității datelor, consolidarea sistemelor de management interne, pentru companiile de familie poate însemna pregătirea succesiunii etc.

În concluzie, am spune ca orice dificultate poate fi o oportunitate, atâta timp cât se aplică o abordare holistă și coordonată, cu un angajament ferm către principiile ESG.

Fondurile de investiții, în mod particular pun un accent deosebit pe îndeplinirea criteriilor ESG. Cât de pregătite sunt companiile din România care vor să atragă un fond de investiții, din perspectiva ESG?

Simona Dumitrescu: Companiile din România, similar cu multe alte piețe emergente, se află într-o etapă de tranziție și adaptare în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor ESG.

Fondurile de investiții, având în vedere impactul pe termen lung și potențialul de risc sau beneficii asociat, acordă o atenție sporită factorilor ESG. Acest lucru înseamnă că orice companie care dorește să atragă astfel de fonduri trebuie să demonstreze transparență și angajament activ în direcția îndeplinirii lor.  O problemă semnificativă pe care o întâmpină fondurile de investitiții este lipsa unor date coerente și complete referitoare la performanța ESG a companiilor.

În România, companiile mari și cele cu expunere internațională au început deja să își îmbunătățească abordările și practicile ESG, întrucât acestea sunt mai vizibile și supuse presiunilor pieței internaționale. Cu toate acestea, multe companii locale sunt încă în etape incipiente de înțelegere și integrare a principiilor ESG în operațiunile lor.

Atragerea fondurilor de investiții va necesita un angajament mai profund, resurse dedicate și o abordare strategică a criteriilor ESG. Am spune, că totul pleacă din nou de la informare și formare, educație continuă și aplicare a noilor concepte în viața de zi cu zi a companiilor.

Cum ar trebui să fie gândite startup-urile la ora actuală astfel încât, la un moment dat al existenței lor, să poată respecta criteriile ESG? Există anumite aspecte pe care un antreprenor care își dorește la un moment dat scalarea business-ului său să le ia în calcul încă din faza de început a business-ului?

Ovidiu Popescu: Într-o lume în care impactul schimbărilor climatice devine tot mai vizibil și unde criteriile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) câștigă  importanță, start-up-urile care aspiră la succes pe termen lung trebuie să încorporeze aceste principii încă din faza de concept. Aceasta nu este doar o abordare etică, ci și una strategică, ținând cont de direcția în care se îndreaptă piața și așteptările tot mai mari ale consumatorilor.

Pentru a construi o fundație solidă, la baza oricărui start-up ar trebui să existe o viziune și o misiune care să sublinieze un angajament ferm în direcția sustenabilității, responsabilității sociale și de guvernanță. Promovând valori precum diversitatea, incluziunea și un mediu de lucru pozitiv, start-up-ul va cultiva o echipă de angajați mulțumiți, ceea ce va conduce în final la performanțe în afacere.

Deschiderea și autenticitatea în comunicare devin esențiale. Într-o eră în care informația se răspândește cu o viteză amețitoare, consumatorii se orientează spre companiile sincere și care își asumă responsabilitatea pentru acțiunile lor.

Mai mult, un start-up trebuie să conștientizeze că nu funcționează singur. Colaborând cu alte entități, fie ele companii, ONG-uri sau comunități locale, impactul pozitiv poate fi amplificat. Acest lucru nu numai că ajută la identificarea și remedierea punctelor vulnerabile, dar contribuie și la construirea unui ecosistem în care principiile ESG sunt la bază. Astfel, start-up-ul nu doar că își atinge obiectivele comerciale, dar se și poziționează ca un actor care contribuie activ la crearea unui viitor sustenabil.

Poate România învăța din experiența țărilor vecine din regiune privind modul de integrare a ESG în business?

Simona Dumitrescu: Desigur, România are posibilitatea de a învăța și de a extrage învățăminte valoroase din experiențele țărilor vecine atunci când vine vorba de integrarea principiilor ESG în sfera afacerilor. Aceasta nu înseamnă doar a privi la reușitele altor state, ci și la obstacolele și greșelile lor, pentru a le evita sau a le aborda mai eficient.

Interesul crescut în regiune pentru investițiile care țin cont de factori ESG trebuie luat foarte serios în considerare. Prin colaborarea cu țările vecine, România poate contribui la dezvoltarea unei piețe regionale robuste pentru investițiile sustenabile. În plus, colaborând cu instituții academice și organizații non-profit din țările vecine, România poate beneficia de programe de formare și sensibilizare în domeniul ESG, adaptate la specificul regional.Totodată, este important de menționat că fiecare țară are specificul său, și ceea ce funcționează într-un context nu neapărat va funcționa și în altul. Prin urmare, în timp ce experiențele vecinilor pot oferi un cadru valoros, este esențial ca România să adapteze aceste lecții la contextul său unic.

În concluzie, există multe oportunități pentru România de a învăța din experiența țărilor vecine privind integrarea principiilor ESG în business. Cu o abordare proactivă și o dorință autentică de a promova o economie mai sustenabilă și responsabilă, România poate profita de pe urma lecțiilor oferite de țările din regiune.