Componenta Guvernanță din Environmental, Social și Governance înseamnă un set de politici și practici de guvernanță corporativă concentrate pe responsabilitate, obligații financiare și de raportare și mecanisme de audit și control. Un set de reguli pe care orice companie este obligată să le respecte atunci când dorește să își desfășoare activitatea în mod etic, onest și sustenabil. De altfel, în ultimii ani, guvernanța corporativă a devenit un subiect din ce în ce mai interesant pentru investitori și pentru companiile publice.

În timp ce componenta de mediu din ESG ia în considerare modul în care o corporație protejează mediul, cum ar fi politica corporativă care abordează schimbările climatice, iar componenta socială implică analizarea lucrătorilor, furnizorilor, consumatorilor și comunităților în care funcționează o afacere, conducerea unei corporații, remunerarea CEO-ului, auditul și drepturile acționarilor fac parte din ceea ce este acoperit de guvernanță.

„G” din ESG reprezintă considerentele de guvernanță în luarea deciziilor, factori de guvernanță care variază de la elaborarea politicilor suverane până la alocarea de drepturi și obligații între diferitele părți interesate ale organizației, cum ar fi consiliul de administrație, conducerea, acționarii și părțile interesate. Scopul unei afaceri, funcția și componența consiliilor de administrație, precum și remunerarea și monitorizarea directorilor din ierarhiile superioare, au devenit subiecte cheie în cadrele de guvernanță corporativă.

Investitorii care analizează considerentele ESG ale unei companii vor dori să se asigure că sistemele de contabilitate și raportare ale acesteia sunt fiabile și transparente. De asemenea, investitorii vor să fie asigurați că organizația nu se angajează în acțiuni ilegale, iar conflictele de interese sunt evitate atunci când sunt selectați membrii consiliului de administrație.

Riscuri și oportunități

Organizațiile care iau în considerare regulile ESG tind, de multe ori, să lase la urmă componenta de guvernanță, mai ales atunci când este vorba de companii care nu sunt listate (acestea fiind deja obligate să respecte guvernanța corporativă). Din fericire însă, companiile încep să înțeleagă tot mai mult faptul că guvernanța oferă fundamentul pentru generarea de valoare pe termen lung și stă la baza capacității oricărei organizații de a-și îndeplini obiectivele de mediu și sociale.

Creșterea importanței ESG a dus la apariția unei noi modalități de a face afaceri, cu un accent sporit pe crearea de valoare pe termen lung pentru toți stakeholderii, în special în zona de mediu și social. Aspectele legate de guvernanță sunt mai puțin vizibile, deoarece acestea sunt văzute mai degrabă ca făcând parte din domeniul de activitate al consiliului de administrație decât ca o sferă de influență pentru toate părțile interesate. În ultimii zece ani, guvernanța corporativă a fost inclusă în strategiile de afaceri ale organizațiilor, cu diferite grade de eficacitate, dar nu a trezit neapărat interesul stakeholderilor și nici nu a atras atenția publicului pe scară largă.

Importanța guvernanței în ESG

Pe măsură ce ESG se dezvoltă, granița dintre cele trei componente devine din ce în ce mai subțire. Putem vedea acest lucru în criteriul „S”, unde deciziile consiliului de administrație privind responsabilitatea socială corporativă (CSR) devin din ce în ce mai importante, iar consiliile de conducere mai numeroase și mai diverse din punctul de vedere al genului, obțin rezultate mai bune. La fel, aspectele legate de Guvernanța corporativă se vor întrepătrunde cu partea „E” a ESG atunci când, de exemplu,  o legislație mai specifică privind schimbările climatice va fi adoptată.

Există multe beneficii pentru partea de guvernanță a ESG, printre care se numără:

  • Performanță financiară crescută și extinderea activității, prin evitarea practicilor neconforme de guvernanță corporativă

O strategie solidă ESG permite companiilor să intre pe noi piețe și să se dezvolte în piețele actuale, lucru care generează, în mod evident, valoare pentru acționari. Atunci când guvernele au o încredere sporită în mediul privat, acestea sunt mai înclinate să ofere acces, permisiuni și licențe în diferite domenii, ceea ce creează noi perspective de dezvoltare.

  • Reducerea intruziunilor legale și de reglementare

Companiile cu o guvernanță corporativă bună pot obține o independență strategică mai mare, reducând în același timp presiunea de reglementare. O politică ESG puternică, va diminua riscul ca autoritățile să ia anumite măsuri nefavorabile în unele industrii sau pentru unele din centrele operaționale sau de producție ale companiilor active în anumite sectoare și va crea premisele unui sprijin guvernamental punctual în anumite domenii de activitate.

  • Încrederea investitorilor este sporită de bunele practici de guvernanță

O bună guvernanță corporativă cuprinde o mare varietate de activități, cum ar fi structurile consiliului de administrație și de conducere, regulile, standardele, dezvăluirea informațiilor, auditurile și conformitatea unei companii. Investitorii, de exemplu, doresc să știe dacă evidența contabilă a unei companii este corectă și transparentă și dacă operațiunile sale de afaceri sunt etice.

Metodele de aplicare a principiilor de guvernanță pot fi analizate în același mod ca și politicile de mediu și cele sociale, din componența ESG. Nerespectarea uneia dintre cele trei componente duce la crearea unei imagini negative și, implicit, la pierderea încrederii investitorilor. Spre exemplu, o companie poate respecta regulile de mediu și cele sociale, dar dacă oferă raportări incomplete referitoare la bonusurile oferite conducerii, care ulterior se află în spațiul public, imaginea ei de ansamblu va fi afectată în fața stakeholderilor și a investitorilor. Acest lucru poate duce printre altele, la o scădere a valorii acțiunilor.

Viitorul guvernanței în orientările ESG

Deși componentele de mediu și social au devenit ceva mai rapid unele dintre  preocupările principale ale companiilor, modalitatea de raportare a acestora este decisă de fiecare organizație în parte, neexitând o reglementare specifică. De aceea este de așteptat să vedem în viitor o reglementare directă și a modului în care sunt raportate toate elementele de mediu și social, astfel încât să includă, spre exemplu, și feedbackul tuturor părților interesate, a stakeholderilor.

În România, în cadrul guvernanței corporative, de la introducerea sa obligatorie în 2016 de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru societățile financiare (fonduri de investiții, operatori de piață, societăți de asigurare etc.), a existat un efort deliberat de a include toate părțile interesate în consiliile de administrație și în raportare. Prin adoptarea principiilor de guvernanță de către toate companiile, poate deveni cea mai importantă, vizibilă și benefică pentru toți stakeholderii mediului privat.