Aproximativ 203.000 de persoane considerate forță de muncă potențială suplimentară erau inactive în România, în 2021, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). În acest context, la o distanță de aproape doi ani, o evaluare realizată de OCDE despre situația în care se află piața muncii din plan local a concluzionat că o mare parte a populației este detașată de piața formală a muncii. Mai precis, unele grupuri (respectiv persoanele cu un nivel de educație scăzut, femeile, tinerii și romii) rămân expuse unui risc semnificativ de sărăcie și excluziune socială.

Acesta a fost unul dintre subiectele abordate în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței naționale a Organizațiilor și Întreprinderilor de Economie Socială din România, organizată de Comisia pentru muncă şi protecție socială a Camerei Deputaților, alături de Asociația Ateliere Fără Frontiere (AFF), în parteneriat cu Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție (RISE).

”Multe dintre familiile acestor persoane trăiesc din ajutorul social, insuficient asigurării unui trai decent. De aceea se regăsesc în rândul celor afectați de sărăcie. Încadrarea lor pe piața muncii este calea cea mai bună de a le asigura ieșirea din sărăcie, independență, siguranță financiară și un sentiment de apartenență”, a declarat Damien Thiery, Directorul Ateliere Fără Frontiere.

Conferința a mai abordat provocările actuale de pe piața muncii din România, necesitatea activării forței de muncă potențiale din România și problematica persoanelor greu și foarte greu ocupabile prin identificarea de politici și acțiuni la nivel central, cu implementare funcțională la nivel județean și local.

”România nu mai este o țară săracă. În prezent, ne permitem să ajutăm persoanele vulnerabile să se reintegreze pe piața muncii. Capital avem, există în România. Avem chiar și investiții străine. Dintr-o ironie a sorții, ceea ce se întâmplă la nivel global, în prezent, face ca România să devină o țară atractivă pentru investitorii străini. Avem tehnologie și companii care au acces la această tehnologie”, a spus Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia.

La rândul său, Ancuța Vameșu, Președinte Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitate Economică (RISE România), a spus că sectorul economiei sociale (care grupează Asociații și Fundații, case de ajutor reciproc, cooperative și întreprinderi sociale) este unul important, cu o contribuție de aproximativ 2% la Produsul Intern Brut și cu peste 170.000 de angajați. Astfel, sectorul oferă locuri de muncă multor lucrători vulnerabili – care, în alte condiții ar fi inactivi, lucrători informali sau zilieri.

De asemenea, Marcel Miclău, Secretar general ANOFM, a precizat că economia socială nu reprezintă doar ocuparea persoanelor din categorii vulnerabile, ci și servicii sociale de calitate în comunități care vin să sprijine incluziunea socială a celor care sprijină persoanele cu vulnerabilități, cum sunt părinți bolnavi, vârstnici singuri sau persoane cu handicap.

Totodată, în cadrul evenimentului s-a discutat despre rolul și implicarea autorităților și serviciilor publice, al furnizorilor publici și privați de servicii sociale și de ocupare, precum și despre rolul economiei sociale, în apropierea lucrătorilor vulnerabili de piața convențională a muncii și despre creșterea gradului de ocupare.

”Recent adoptată de Consiliu, recomandarea privind condițiile cadru pentru economia socială are menirea de a ajuta statele membre să dezvolte un cadru legal și politic necesar pentru a debloca întregul potențial al economiei sociale. În acest context, Legea Economiei Sociale din România poate fi un instrument puternic”, declară Brigitte Fellahi-Brognaux, Director Unitatea Antreprenoriat Social și Incluziv, Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Comisia Europeană.

”Suntem conștienți de impactul semnificativ pe care economia socială îl poate avea asupra comunităților noastre și de modul în care se pot deschide oportunități celor care au fost marginalizați sau excluși. Aceasta este o soluție economică inteligentă care poate consolida durabilitatea și coeziunea socială. Astăzi învățăm unii ce la ceilalți să dezvoltăm strategii eficiente pentru a spori accesul persoanelor vulnerabile la economia socială”, a declarat și Adrian Solomon, Președinte Comisia pentru muncă și protecție socială, Camera Deputaților, Parlamentul României.