Reprezentanții a aproape 200 de țări au convenit miercuri, în cadrul summitului COP28 privind clima, să înceapă reducerea consumului global de combustibili fosili pentru a evita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice. Înțelegerea la care s-a ajuns prin consens după două săptămâni de negocieri acerbe este considerată a fi una istorică, semnalând începutul sfârșitului pentru era petrolului.

Astfel, acordul final al COP 28 solicită în mod specific „renunțarea la combustibilii fosili în sistemele energetice, într-un mod corect, ordonat și echitabil pentru a ajunge la un nivel net zero până în 2050, în conformitate cu știința”. De asemenea, se solicită triplarea capacității de energie regenerabilă la nivel mondial până în 2030, accelerarea eforturilor de reducere a utilizării cărbunelui și accelerarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului, care pot ajuta industriile greu de decarbonizat.

„Am realizat o schimbare de paradigmă care are potențialul de a redefini economiile noastre. Suntem ceea ce facem, nu ceea ce spunem. Trebuie să luăm măsurile necesare pentru a transforma acest acord în acțiuni tangibile „, a declarat la finalul summitului președintele COP 28, Sultan al-Jaber, ministrul Industriei și Tehnologiilor Avansate al Emiratelor Arabe Unite și șeful companiei naționale petroliere ADNOC. Numirea lui Sultan Ahmed al-Jaber în fruntea COP 28 a fost una controversată, iar declarațiile sale nu au fost întotdeauna la fel de ferme în ceea ce privește eliminarea combustibililor fosili. El a promis, însă, în repetate rânduri un acord „fără precedent” la Dubai, care s-a realizat după ce negocierile au fost prelungite cu 24 de ore.

Petrolul, gazele și cărbunele reprezintă încă aproximativ 80% din energia mondială

Decizia COP 28 vine în contextul în care dominația petrolului, gazelor și produselor pe bază de cărbune în acoperirea majorității cererii de energie s-a consolidat în 2022, în ciuda celei mai mari creșteri înregistrate vreodată în ceea ce privește capacitatea de energie regenerabilă, cu un total de 266 gigawați, potrivit raportului anual al Energy Institute. Astfel, ponderea combustibililor fosili în consumul global de energie a rămas în 2022 la 82%, în vreme ce regenerabilele – eolian și solar – au crescut la o cotă record de 12% din producția de energie, depășind din nou energia nucleară, care a scăzut cu 4,4%.

Summitul COP26 de la Glasgow din 2021 a înregistrat primul progres tangibil către un acord de renunțare la combustibilii fosili, cu un acord de reducere a utilizării cărbunelui, dar fără ca petrolul și gazele să fie menționate.

La COP28, peste 100 de țări au făcut presiuni pentru un pact mai amplu în vederea eliminării treptate a tuturor combustibililor fosili care emit CO2. Printre acestea se numără Norvegia, statele membre UE, SUA, Canada, unele națiuni africane, printre care Kenya și Etiopia, dar și țări din America Latină, cum ar fi Chile și Columbia. La acestea s-au adăugat statele insulare mici, vulnerabile din punct de vedere climatic, care au criticat textul acordului final ca fiind lipsit de ambiție.

Opoziția a venit din partea statelor OPEC, în frunte cu Arabia Saudită. Secretarul general al OPEC, Haitham Al Ghais, a susținut într-o scrisoare adresată membrilor OPEC și aliaților din cadrul COP28 că trebuie vizate mai degrabă emisiile decât combustibilii fosili în sine, mobilizându-i să se opună oricărui acord care vizează petrolul.

La finalul COP 28, un reprezentant al Arabiei Saudite a salutat înțelegerea, afirmând că acesta va ajuta lumea să limiteze încălzirea globală la obiectivul de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială stabilit în acordul de la Paris din 2015, dar a repetat poziția potrivit căreia combaterea schimbărilor climatice se referă la reducerea emisiilor. „Trebuie să folosim orice oportunitate pentru a reduce emisiile, indiferent de sursă”, a spus el.

Potrivit Reuters, explicația faptului că Arabia Saudită nu s-a opus acordului stă în articolul 28 din textul adoptat, care lasă suficientă libertate fiecărui stat pentru a-și urma propria rețetă pentru reducerea emisiilor.  Articolul 28 recunoaște necesitatea „unor reduceri profunde, rapide și susținute ale emisiilor de gaze cu efect de seră (…) și invită părțile să contribuie la următoarele eforturi globale, într-o manieră stabilită la nivel național, ținând seama de Acordul de la Paris și de diferitele lor circumstanțe, traiectorii și abordări naționale”.

Jumătăți de măsură și lacune

Fostul vicepreședinte american Al Gore a salutat, de asemenea, acordul, dar a subliniat că „influența petrostatelor este încă evidentă în jumătățile de măsură și lacunele incluse în acordul final”. Aceasta nu este singura voce critică în valul de entuziasm generat de acordul final, salutat cu ovații în sala în care a avut loc reuniunea COP 28.

Ministrul senegalez al climei, Madeleine Diouf, a afirmat, în numele blocului țărilor cel mai puțin dezvoltate, că textul final „reflectă cea mai mică ambiție comună posibilă” și nu ceea ce știm, conform celor mai bune date științifice disponibile, că este necesar pentru a aborda urgent criza climatică. Acordul „evidențiază decalajul uriaș dintre nevoile țărilor în curs de dezvoltare și finanțarea disponibilă, precum și faptul că spațiul fiscal se diminuează rapid din cauza crizei datoriilor. Cu toate acestea, nu reușește să ofere un răspuns credibil la această provocare”, a adăugat ea. Și China a subliniat responsabilitățile istorice ale statelor dezvoltate în ceea ce privește clima.

Triplarea capacității de energie regenerabilă până în 2030 este unul dintre cele mai puțin controversate angajamente prezentate în cadrul conferinței, dar există numeroase probleme cu care domeniul energiei regenerabile se confruntă – costuri crescute ale investițiilor și ale împumuturilor, dificultăți de aprovizionare, logistice și de conectare la rețea, lipsa forței de muncă. Realizarea unor noi linii de transport de înaltă tensiune pentru a reduce blocajul curent va dura mai mult de un deceniu, ceea ce face ca obiectivul pentru 2030 să fie și mai dificil.

Potrivit think-tankului Ember, în 2023 se va adăuga o capacitate record de 500 GW de energie regenerabilă la nivel mondial, în creștere de la 300 GW în 2022, 12 țări – inclusiv China, Brazilia, Australia și Japonia – urmând să-și depășească obiectivele naționale.

COP 29 va avea loc anul viitor la Baku, Azerbaidjan.