ESG reprezintă acronimul pentru Mediu, Social și Guvernanță – de altfel trei arii de maxim interes pentru investitori în zilele noastre. ESG reprezintă performanța unei companii și expunerea acesteia la risc, pe baza impactului său asupra mediului, responsabilității sociale și a modului în care aceasta este condusă. Deși terminologia ESG este deseori folosită ca fiind sinonimă cu sustenabilitatea sau responsabilitatea socială corporativă, există o serie de diferențe între aceste concepte. Prima se referă la faptul că ESG se află în strânsă legătură cu procesul de luare a deciziilor financiare, pe baza performanțelor și indicatorilor relevanți de mediu, sociali și de guvernanță.

Eforturile ESG se concentrează pe performanța pe termen scurt, mediu și lung și pe crearea de valoare, în timp ce adresează riscuri materiale, de mediu, sociale și de guvernanță. Pe de altă parte, inițiativele de CSR și sustenabilitate sunt în general voluntare și se pot concentra pe leadershipul de mediu, sponsorizări corporative și inițiative de voluntariat fără să integreze în mod obligatoriu aceste aspecte într-o procedură de management al riscului și într-un angajament de creare de valoare pentru business-ul respectiv.

O altă diferență se referă la faptul că ESG trece dincolo de inițiativele și programele derulate de o companie și generează practic o strategie care în mod ideal, este integrată în strategia mai largă de business, care include toți stakeholderii, în principal investitorii și organismele de reglementare în domeniul mediului.

În practică, ESG implică stabilirea riguroasă a unor obiective precum implementarea, măsurarea și raportarea unor acțiuni de mediu, sociale și de guvernanță corporativă.

Ce include E din ESG..

Pilonul de mediu (environment) din conceptul ESG se referă la procesele, politicile, practicile și impactul organizației în raport cu mediul natural. World Economic Forum (WEF) a identificat șapte teme majore în aria de mediu, în cadrul actualelor standarde și modele de raportare ESG: schimbări climatice, degradarea naturii, disponibilitatea resurselor de apă potabilă, poluarea aerului, deșeurile solide și disponibilitatea resurselor naturale. În plus față de acestea, practica arată că mai există alte câteva teme la fel de importante, mai specializate. Este vorba despre gestionarea resurselor de energie (care arată impactul utilizării energiei asupra mediului) care include: eficiența energetică, intensitatea utilizării energiei și procentul de energie provenită din surse regenerabile. Urmează emisiile de gaze cu efect de seră, cunoscute sub acronimul de emisii GHG și care includ emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră care rezultă din activitățile operaționale ale unei companii. În aceeași categorie se înscriu și schimbările climatice, degradarea biodiversității (concretizată în micșorarea numărului de specii dintr-un anumit areal geografic), gestionarea apei (care se referă la utilizarea eficientă a apei și la tratarea acesteia, în special în regiunile caracterizate de secetă prelungită) și managementul deșeurilor (care include eliminarea, reducerea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor).

.. S din ESG

Pilonul social din conceptul ESG este, așa cum sugerează și denumirea, legat de oameni – atât cei din interiorul companiei cât și cei din exteriorul acesteia, cu care organizația interacționează. Aspectele sociale din ESG țin de procesele, politicile și practicile pe care compania le are cu privire la oameni, precum și impactul organizației asupra acestora, inclusiv angajații, clienții, investitorii, organismele de reglementare, furnizorii și comunitățile în care operează. World Economic Forum a identificat trei teme principale pentru pilonul S: demnitate și egalitate, sănătate și well-being și abilități pentru viitor. Spre deosebire de aspectele de mediu, care variază destul de mult în funcție de natura operațiunilor unui business și de impactul acestuia asupra mediului, există o multitudine de factori sociali pe care majoritatea companiilor le adresează, indiferent de domeniul lor de activitate. De exemplu, procedurile de sănătate și siguranță (health & safety), managementul resurselor umane, implicarea comunitară și voluntariatul sunt aspecte aplicabile în cazul oricărei organizații.

Procedurile de health & safety se referă la condițiile de muncă ce includ planuri de management al siguranței, traininguri, inspecții, monitorizare și compliance. Managementul resurselor umane include diversitatea și incluziunea, egalitatea de șanse și de gen, retenția angajaților, dezvoltarea carierei, sănătate și well-being.

.. G din ESG

Politicile și practicile de guvernanță corporativă se concentrează pe responsabilitate, obligații fiduciare și mecanisme de audit și control. Politicile de guvernanță corporativă puternică asigură totodată cadrul necesar pentru ca o organizație să își desfășoare activitatea în mod etic, onest, transparent și corect. Pilonul de guvernanță adresează consiliul de administrație și structurile de management ale unei companii, politicile de anticorupție, whistle blower, compensații, taxe și contabilitate, siguranță cibernetică, etc.

Nu în ultimul rând, guvernanța corporativă din cadrul ESG devine din ce în ce mai mult un subiect de interes atât pentru investitori cât și pentru companiile publice.