Vara anului 2023 a adus noi recorduri de căldură care au afectat mai ales populația marilor centre urbane și în special a Capitalei unde, potrivit Institutului Național de Statistică, fiecare locuitor are în medie puțin peste 20 de metri pătrați de spațiu verde.

VEGO Holdings (Virtual Environment Generation & Optimization), una dintre cele mai mari companii de tehnologie și proiectare în construcții, de la urbanism, arhitectură, structură, la infrastructură și instalații din România, a creat șapte modele de dezvoltare urbană care ar permite scăderea temperaturii medii în București cu până la 3-4 grade Celsius, în următorii ani, în condițiile unui buget multianual suportabil pentru autoritățile locale.

”Am explorat potențialul diverselor strategii de răcire urbană în contextul schimbărilor climatice și a efectului de insulă termică. Strategiile discutate includ plantarea de copaci, crearea de micro-lacuri, utilizarea materialelor cu albedo ridicat, instalarea panourilor solare și fotovoltaice, implementarea acoperișurilor verzi și grădinilor suspendate, precum și optimizarea planificării urbane. Evaluarea se bazează pe beneficiile oferite de fiecare strategie, precum absorbția carbonului, ameliorarea temperaturii și calitatea vieții. În București, implementarea acestor măsuri ar putea duce la o scădere estimată de 2-3 grade Celsius în perioadele de caniculă”, explică Virgil Profeanu, fondatorul VEGO Holdings.

Cele șapte modele de dezvoltare urbană propuse de VEGO Holdings, care pot fi consultate pe larg în studiul „Strategii de Răcire Urbană: Beneficii și Aplicații pentru Combaterea Efectului de Insulă Termică în București”:

1. Creșterea numărului de copaci. Fotosinteza contribuie la stocarea energiei solare sub formă de masă lemnoasă, iar capacitatea copacilor de a transforma CO2 în oxigen contribuie la un aer mai curat și un mediu mai sănătos. Impact estimat: 0,8-1°C.
2. Crearea de micro-lacuri de până la 100 de metri pătrați peste tot în Capitală. În orașe unde există mai multe astfel de micro-lacuri, acest efect poate fi amplificat, oferind un microclimat mai agreabil. Impact estimat: 0,5°C.
3. Albirea suprafețelor de culori închise, precum asfaltul. Un pavaj sau acoperiș alb reflectă de până la 17 ori mai multă energie solară decât cele de culoare neagră sau închisă, în decurs de 12 ore. Evident, beneficiul dispare noaptea, în absența luminii solare. Impact estimat: 1-1,2°C.
4. Extinderea programelor de instalare de panouri solare și fotovoltaice la nivel municipal. Impact estimat: 0,3-0,5°C.
5. Crearea de acoperișuri verzi și grădini suspendate. Impact estimat: 0,6-0,8°C.
6. Implementarea de strategii de planificare urbană care să favorizeze circulația aerului și crearea de spații verzi. Impact estimat: 0,2-0,3°C.
7. Crearea de cordoane și garduri verzi în locul gardurilor și a zidurilor. Impact estimat: 0,2-0,3°C.

Însumând impactul fiecărei măsuri, reducerea estimată a temperaturii este de aproximativ 3,6-4,1°C, în condițiile în care aceste estimări sunt bazate pe datele și informațiile disponibile la acest moment. Eficiența reală a strategiilor poate varia în funcție de specificul fiecărui oraș, condițiile climatice și implementarea efectivă a soluțiilor propuse.