Fondul Social pentru Climă (FSC) oferă României șansa de a aborda una dintre cele mai persistente provocări ale sale: costurile ridicate ale energiei și transportului în raport cu veniturile, pentru categoriile cele mai vulnerabile de consumatori. Folosind fonduri provenite de la statele membre mai bogate ale UE și din taxarea emisiilor de carbon în sectoarele clădirilor și transporturilor (ETS2), FSC poate ajuta gospodăriile afectate de prețurile ridicate ale energiei prin sprijin financiar pentru renovare a clădirilor, instalarea de sisteme de încălzire eficiente, cu emisii reduse de carbon și achiziția de vehicule electrice.

O analiză realizată de Daniel Duma, Ana-Maria Niculicea și Mihnea Cătuți – Energy Policy Group

În acest context, decizia României de la finele anului 2025 de a amâna implementarea ETS2 până în 2031 pare a fi un pas greșit și costisitor. Guvernul a optat pentru o dată de începere cu trei ani mai târziu decât termenul deja amânat la nivelul UE, respec tiv 2028 (față de 2027, cum era prevăzut inițial). Motivată de dorința de a proteja consumatorii de scumpirea combustibililor, decizia are consecințe mai ample: expune România la riscul de sancțiune pentru încălcarea legislației europene (infringement) și pune în pericol accesul la miliardele de euro din FSC, precum și capacitatea de a devansa măsurile de sprijin.

În martie 2026, criza din strâmtoarea Hormuz a cauzat o nouă creștere semnificativă a prețurilor la combustibili, dar fără veniturile redistributive pe care FSC le-ar fi oferit. Acestea au fost concepute ca un pachet: un semnal de preț pentru a stimula efi ciența și decarbonizarea, combinat cu un mecanism financiar redistributiv pentru a proteja categoriile sociale cele mai expuse. Prin implementarea anticipată a măsurilor finanțate de FSC, țările pot reduce vulnerabilitatea înainte ca prețurile să crească. Amânarea până în 2031 echivalează cu renunțarea la această posibilitate într-un moment în care ar fi cu adevărat necesară.

De aceea, lansarea Planului Național Social pentru Climă (PNSC), documentul care conține intervențiile finanțate din FSC, ar trebui tratată ca o prioritate. O mare parte din pregătirile tehnice au fost deja finalizate în cooperare cu Comisia Europeană prin instrumentul de sprijin tehnic. Mai este necesară doar o decizie politică și administrativă pentru a trece la implementare. Odată operațional, PNSC poate aduce beneficii pe trei fronturi direct relevante pentru cele mai presante constrângeri ale României.

În primul rând, în ceea ce privește accesibilitatea prețurilor la energie, PNSC permite României să ofere sprijin pe termen scurt și investiții pe termen lung care reduc în mod durabil costurile cu energia și transportul. În al doilea rând, în ceea ce privește spațiul fiscal, România ar urma să primească peste 6 miliarde de euro din FSC și aproximativ 9 miliarde din veniturile ETS2 până în 2030 (în condițiile amânării intrării în vigoare cu un an a ETS2 la nivel european), într-un moment în care țara are nevoie de aceste resurse. În al treilea rând, în ceea ce privește politica industrială, PNSC poate crea o cerere stabilă de servicii și tehnologii de renovare, încălzire cu emisii reduse și mobilitate electrică, ajutând piețele locale să se extindă și să genereze creștere economică.

Ajustările recente la nivelul UE aduse de ETS2 și viitoarea revizuire a Directivei ETS din luna iulie lasă loc pentru gestionarea riscurilor legate de prețuri și îmbunătățirea structurii sistemului. Însă accesarea acestor beneficii necesită o transpunere corectă. ETS2 există deja și va fi implementat; România trebuie să îl utilizeze cu înțelepciune, asigurându-și finanțarea și sprijinul anticipat care i-au fost alocate.

Context

În cadrul pachetului „Fit for 55”, UE a adoptat Regulamentul nr. 955/2023 de instituire a Fondului Social pentru Climă (FSC). Obiectivul a fost acela de a sprijini gospodăriile cu venituri reduse și microîntreprinderile vulnerabile să facă față introduceri i tarifării emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele clădirilor și transportului rutier (ETS2) prin finanțarea unor măsuri temporare de sprijin al veniturilor și a investițiilor în soluții de încălzire și transport eficiente și fără emisii, precum renovarea clădirilor, pompele de căldură și mobilitatea electrică (inclusiv în transportul public).

Toate aceste măsuri ar trebui descrise într un Plan național social pentru climă (PNSC), cu jaloane și obiective care urmează să fie aprobate de Comisia Europeană. Deși data de începere a ETS2 a fost amânată la nivel european pentru 2028, FSC este încă prevăzut să înceapă în 2026, anticipând măsurile care pot facilita implementarea ETS2. Dacă mai multe gospodării ar adopta din timp măsuri de eficiență energetică și sisteme cu emisii reduse, impactul ETS2 asupra cheltuielilor lor ar fi considerabil atenuat. Astfel, o punere în aplicare mai timpurie a PNSC nu poate decât să ajute România să abordeze unele dintre cele mai presante probleme sociale, energetice și economice: accesibilitatea prețurilor la energie, deficitul fiscal și creșterea economică.

PNSC și accesibilitatea

Accesibilitatea prețurilor la energie și costurile de trai sunt preocupările cele mai presante ale publicului român în 2026. Facturile la utilități și costul transportului au o pondere importantă din cheltuielile gospodăriilor, iar dinamica recentă a prețurilor le a făcut din ce în ce mai apăsătoare. FSC poate atenua o parte din această presiune, ținând cont de particularitățile țării, dar și de flexibilitatea și versatilitatea PNSC, care poate fi combinat cu măsuri suplimentare. Folosind PNSC, România poate introduce măsuri temporare de sprijin ale veniturilor, care pot fi mai ușor de implementat, ajutând gospodăriile care se vor confrunta cu eliminarea plafonului de preț pe piața gazelor naturale, din martie 2027, și cu prețurile ridicate ale carburanților.

Un aspect important este că PNSC poate viza gospodăriile afectate de ETS2, dar care nu se încadrează în categoriile de venituri cele mai scăzute, dat fiind că, în România, gospodăriile conectate la rețeaua de gaze și care dețin autoturisme tind să nu se încadreze în decilele de venituri cele mai scăzute. Sprijinul pentru astfel de gospodării în vederea creșterii eficienței locuințelor sau a trecerii la mobilitatea electrică este cea mai eficientă modalitate de a atenua impactul ETS2. Flexibilitatea PNSC permite statelor membre să vizeze și gospodăriile care nu sunt afectate direct de ETS2, dar care sunt afectate de sărăcie energetică, în general.

O comparație utilă este cu Suedia, care este prima țară cu un plan adoptat. PNSC-ul Suediei se concentrează aproape exclusiv pe vulnerabilitatea transportului și dependența de mașini în zonele rurale, întrucât încălzirea suedeză este deja decarbonizată, deci cu un impact neglijabil al ETS2 asupra acestui sector. Suedia are deja o taxă pe carbon ridicată (mai mare decât prețul anticipat al alocărilor din ETS2) în transporturi, dar a reușit totuși să-și direcționeze partea (mică) din PNSC către utilizatorii vulnerabili de transport.

Luând acest exemplu de flexibilitate, România poate promova modernizarea soluțiilor de încălzire în zonele urbane mici și rurale, care depind în prezent de utilizarea nesustenabilă a biomasei lemnoase. Demersul poate fi finanțat din veniturile ETS2, chiar dacă astfel de gospodării gospodării nu sunt afectate direct de ETS2.

În general, interacțiunea dintre ETS2 și PNSC este diferită în România. Preocupările legate de caracterul regresiv (prețul carbonului afectând în mod disproporționat gospodăriile cu venituri mai mici) sunt mai puțin pronunțate decât în unele state membre cu venituri mai ridicate, unde deținerea de autoturisme și sisteme de încălzire pe bază de combustibili fosili sunt distribuite mai uniform între grupurile de venituri. În România, deținerea de autoturisme rămâne la un nivel relativ scăzut și este puternic corelată cu venitul. În mod similar, utilizarea centralelor individuale pe gaz este predominantă (dar nu exclusivă) în gospodăriile cu venituri mai mari, în timp ce grupurile cu venituri mai mici tind să se bazeze mai mult pe încălzire centralizată (în orașe) sau pe lemn de foc (în zonele rurale sau urbane mici), adesea în locuințe ineficiente, folosind sobe ineficiente.

Ca urmare, povara costurilor directe ale ETS2 va fi mai limitată pentru grupurile cu venituri mici și mai concentrată asupra gospodăriilor cu venituri ceva mai mari (începând cu a doua și a treia decilă de venit). Însă toate  categoriile de gospodării cu venituri mici și medii-scăzute pot fi vizate de măsuri finanțate de PNSC, măsuri de sprijin în reducerea consumului de energie și în accesarea mobilității cu emisii reduse, cu fonduri redistribuite de la statele membre mai bogate.

Impactul acestor măsuri asupra gospodăriilor poate fi substanțial. EPG estimează că o locuință medie renovată echipată cu pompă de căldură ar avea costuri anuale pentru încălzire și răcire de aproape trei ori mai mici  decât cele ale unei clădiri nerenovate, încălzită cu gaz. Modernizarea sistemelor de încălzire și schimbarea tehnologiilor utilizate reduc, de asemenea, expunerea la volatilitatea prețurilor combustibililor fosili. Chiar dacă alternativele cu emisii reduse pot reduce mult costurile, investițiile inițiale sunt de obicei prea împovărătoare pentru o gospodărie cu venituri medii scăzute. Prin urmare, PNSC oferă, de asemenea, șansa de a extinde beneficiile acestor sisteme către segmente ale populației care altminteri nu ar avea mijloacele necesare pentru a face aceste investiții. Astfel, PNSC poate deveni un instrument de accesibilitate complementar politicilor climatice.

Avantajul fiscal și de redistribuire intra-UE

Un alt motiv important de a acorda prioritate programului PNSC este de natură fiscală. România se află în plin proces de consolidare fiscală și ar beneficia în mare măsură de surse suplimentare de finanțare externă.  Alocarea între statele membre se bazează pe o formulă care include populația țării, populația expusă riscului de sărăcie din zonele rurale, ponderea consumatorilor cu restanțe la plata facturilor la utilități, dimensiunea economiei și emisiile.

Astfel, statele membre cu venituri mai mici și cu niveluri ridicate de sărăcie energetică beneficiază de alocări mai mari per locuitor. Pentru România, aplicarea formulei se traduce prin acces la resurse ale UE care ar fi dificil de mobilizat prin bugetele naționale, mai ales într-un context de constrângeri fiscale. FSC va fi finanțat cu o parte (25%) din alocările licitate în cadrul ETS2, plus fonduri din actualul sistem ETS al UE și venituri suplimentare de la statele membre. Acestea vor trebui să cofinanțeze cel puțin 25% din cheltuielile totale legate de FSC, utilizând o parte din veniturile obținute din licitarea alocărilor (EUA) în cadrul ETS2. României i-au fost alocate circa 6 miliarde euro, adică 9,25% din finanțarea totală, în condițiile in care țara reprezintă doar circa 4% din populația UE.

În plus, până în 2030, veniturile totale generate de ETS2 pentru România sunt circa 9 miliarde euro, pe lângă cele aproximativ 6 miliarde de euro estimate provenite din FSC. Acest pachet financiar total, care este susținut parțial prin transferuri de la alte state membre ale UE, nu este neglijabil și poate face diferența în abordarea României privind legătura dintre politicile climatice, energetice și sociale.

Stimularea ofertei și a creșterii economice

Al treilea motiv se bazează pe stimularea cererii în economia țării. În ciuda unor declarații recente, decarbonizarea economiilor UE continuă, inclusiv în sectoare precum clădirile și transportul rutier. Treptat, sistemele de încălzire și vehiculele cu emisii reduse sau zero înlocuiesc sistemele actuale bazate pe combustibili fosili.

În decembrie 2025, în UE, vânzările de vehicule electrice au depășit pentru prima dată vânzările de mașini pe benzină. În România, o țară cu un număr mic de autovehicule per capita față de media europeană, FSC ar putea sprijini gospodăriile să achiziționeze un vehicul electric în locul unuia cu motor cu combustie internă, contribuind totodată la consolidarea pieței slabe a vehiculelor electrice din țară. Piața europeană a pompelor de căldură continuă să crească puternic, în special în țările nordice, dovedind că tehnologia este viabilă în climatele reci și că este o alternativă pe termen lung la încălzirea cu gaz natural.

Programele de renovare, precum și modernizările în domeniul energetic și al transporturilor destinate gospodăriilor și microîntreprinderilor pot genera un flux constant de cerere pentru servicii de construcții și amenajări, tehnologii cu emisii reduse, capacități de instalare, dar și pentru producția de bunuri conexe (cabluri, întrerupătoare etc.). Prin crearea unei cereri previzibile, PNSC poate stimula oferta și poate ajuta la depășirea unor limitări, cum ar fi lipsa forței de muncă. Astfel, PNSC poate constitui un semnal pentru firmele din aceste piețe de a investi, a se extinde și a organiza cursuri de formare. În prezent, creșterea economică este necesară pentru a depăși problemele fiscale ale țării, iar utilizarea fondurilor externe furnizate de PNSC pentru a stimula cererea și oferta în sectoarele relevante reprezintă un vector financiar relevant.

Sistemele de leasing social pot avea un impact deosebit în acest sens, având în vedere achizițiile centralizate. Prin agregarea cererii dispersate a gospodăriilor în volume de achiziții previzibile, pe mai mulți ani, un astfel de sistem aduce pe o piață de retail fragmentată un semnal industrial coerent, oferind producătorilor interni și rețelelor lor de furnizori vizibilitatea necesară pentru a investi în linii de producție compatibile cu vehiculele  electrice cu baterie (BEV) și pentru a crește treptat capacitatea de producție a bateriilor și a componentelor la nivel național.

Un element nou este că finanțarea publică canalizată prin veniturile ETS2 și ale Fondului Social pentru Climă ar putea fi în curând condiționată de criterii de achiziție care să recompenseze conținutul UE și local, în  conformitate cu pragurile „Made in EU” introduse în temeiul propunerii legislative privind accelerarea industrială (IAA) – în special cerința ca vehiculele eligibile să fie asamblate în Uniune și ca cel puțin 70 % din componentele vehiculelor (cu excepția bateriei) să fie originare din UE.

Unde ne aflăm și ce mai trebuie făcut?

România a realizat deja o mare parte din PNSC, cu sprijinul tehnic al Comisiei. În octombrie 2025, țara a lansat un proiect de document care descrie la nivel general măsurile și investițiile PNSC. Acestea includ renovarea clădirilor de apartamente și a locuințelor unifamiliale, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, investiții în pompe de căldură, panouri solare fotovoltaice și stocarea energiei în baterii, îmbunătățirea accesului la serviciile de transport pentru persoanele vulnerabile și microîntreprinderi, precum și instrumente pentru achiziționarea de vehicule electrice. De asemenea, este prevăzut un sprijin temporar pentru consumatorii vulnerabili care dețin centrale individuale pe gaz, care vor fi probabil afectați de eliminarea a plafonului de preț.

Mai sunt încă unele ajustări de făcut în ceea ce privește structura PNSC înainte ca acesta să fie aprobat de Comisia Europeană. PNSC trebuie să aibă o structură bazată pe rezultate, similară Planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR). Dacă planurile sunt în conformitate cu regulamentul, acestea sunt aprobate, iar plățile se efectuează după îndeplinirea jaloanelor și a obiectivelor. Versiunea actuală nu conține detaliile necesare
privind jaloanele, obiectivele, indicatorii de monitorizare, sistem ele de audit și de control.

De asemenea, PNSC trebuie să se adapteze la mediul politic complex, întrucât nu poate fi complet disociat de ETS2. La nivelul UE, calendarul și domeniul de aplicare al ETS2 rămân subiecte de dezbatere, discuțiile privind o nouă amânare (amânarea până în 2028 a fost deja decisă) reflectând îngrijorările legate de acceptarea publică și de riscurile politice ale guvernelor care își asumă decizii cu impact imediat nepopular.

Alte întârzieri în punerea în aplicare a ETS2 ar afecta veniturile care alimentează FSC. Astfel, amânarea ETS2 slăbește baza financiară a PNSC și capacitatea acestuia de a anticipa măsuri care reduc presiunile asupra accesibilității. Complicând și mai mult implementarea PNSC, guvernul român a transpus directiva ETS2 cu o amânare a intrării în vigoare până în 2031, ceea ce va afecta PNSC și poate ridica îngrijorări privind conformitatea, expunând România la o procedură de încălcare a dreptului comunitar.

Amânarea ETS2 poate evita un impact asupra costurilor pe termen scurt, dar riscă să submineze instrumentul conceput pentru a aborda în mod durabil impactul social al acesteia. Pentru România, punerea în aplicare  întârziată a PNSC reprezintă o șansă ratată de a combate sărăcia energetică structurală cu finanțare (în mare parte) externă, cu prețul unui impact modest asupra gospodăriilor, dar cu beneficii multiple, inclusiv un impuls atât de necesar pentru economia țării.

Concluzie

Planul Național Social pentru Climă oferă României o șansă de a aborda accesibilitatea prețurilor la energie, sărăcia energetică, de a absorbi fondurile UE și de a stimula oferta. Valoarea sa depășește atenuarea impactului social al ETS2, deoarece poate ajuta gospodăriile să reducă în mod durabil costurile cu energia și transportul, precum și vulnerabilitatea la șocuri viitoare ale prețurilor. Într-un context în care intervențiile asupra prețurilor devin nesustenabile din punct de vedere fiscal, acordarea priorității PNSC ca instrument de accesibilitate poate ajuta România să abordeze strategic unele dintre cele mai persistente și sensibile provocări sociale ale țării.

 

EPG este un think-tank independent, non-profit, dedicat politicilor energetice și climatice din România și Uniunea Europeană. Înființat în 2014, EPG funcționează ca un institut de cercetare în domeniul politicilor publice,  fiind finanțat în principal prin granturi competitive, organizații filantropice și, într-o măsură limitată, proiecte din sectorul privat. EPG urmăreește să promoveze un dialog fundamentat pe dovezi privind echilibrul dintre carbonizare, competitivitate economică și echitate socială, implicând factori de decizie, industrie și publicul larg.