Potrivit unui studiu realizat de Statista în ultimul trimestru al anului trecut, pentru mai mult de două treimi dintre cumpărătorii de produse de lux din Europa, adoptarea unor politici de lux sustenabil (cum sunt protecția mediului, responsabilitatea socială și comportamentul etic al companiilor din industrie) de către brandurile de lux, a reprezentat un factor important în decizia lor de cumpărare. Acest trend este demonstrat și de un studiu realizat de PwC în Asia, care arată că 49% dintre consumatorii chinezi ai produselor de lux sunt dispuși să plătească mai mult pentru brandurile care sunt prietenoase cu mediul. Preferința este întâlnită și în Asia de Sud Est unde tinerii, o generație cu un acces aproape nelimitat la informații, setează trendul.

Dacă din perspectiva consumatorilor, realitatea ne demonstrează că sustenabilitatea determină comportamentul de cumpărare și de consum, din perspectiva business-urilor, lucrurile stau similar. Europa, locul în care au luat naștere numeroase branduri de lux, continuă să domine industria modei de lux sustenabile. Cu toate acestea, America de Nord vine puternic din urmă; eforturile depuse de Responsible Jewellery Council, un organism care certifică bijuteriile și monitorizează companiile din domeniu din perspectiva practicilor responsabile de business, reprezintă un exemplu în acest sens.

Ce branduri de lux sunt cele mai sustenabile?

Statista citează un studiu la nivel global realizat la începutul anului 2022, din care reiese că Chanel este cel mai sustenabil brand de lux din industria modei. În completarea procentului de 18% dintre consumatori care au apreciat Chanel ca fiind un brand sustenabil, o treime dintre consumatorii intervievați au considerat că eforturile în domeniul ESG ale acestui brand, l-au propulsat ca lider în industria modei de lux.

Chanel este însă doar un exemplu în această direcție. Kering – grupul global cunoscut pentru brandurile Gucci și Saint Laurent – și LVMH (conglomeratul din spatele Louis Vuitton și Christian Dior Couture) sunt alte două exemple de branduri de lux considerate sustenabile. De exemplu, Kering și-a propus să-și reducă amprenta asupra mediului cu 40% până în 2025. În plus, prin brandul său vârf de lance, Gucci, grupul Kering a lansat inițiativa „Gucci Equilibrium”, ale cărei obiective sunt protejarea planetei și a drepturilor omului și încurajarea incluziunii. Cât despre LVMH, programul „Life 360” dezvoltat de gigantul din industria luxului, acoperă o varietate mare de domenii, inclusiv sursele de procurare a materiilor prime, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea apei, toate cu scopul de a oferi trasabilitate și transparență totale pe întregul său lanț de aprovizionare.

Cu toate acestea, peste o treime dintre consumatorii de la nivel global încă nu cred că brandurile de lux au un respect mai mare față de mediul înconjurător, față de alte branduri poziționate pe segmentele mai de jos ale pieței. Într-o perioadă în care protejarea planetei devine elementul central în strategiile de afaceri ale companiilor și pe agendele guvernelor, industria modei de lux se află în mijlocul unei transformări profunde: aceea de a răspunde apelului de a acționa în fața schimbărilor climatice, a diminuării resurselor și a gradului tot mai mare de sofisticare a clientului care pune pe primul plan sustenabilitatea. Și astfel, sustenabilitatea devine elementul catalizator dintre brandurile de lux și clienții acestora.

Un peisaj economic provocator

Preocuparea consumatorilor privind sustenabilitatea schimbă peisajul economic al achizițiilor de produse lux, pe măsură ce tot mai mulți consumatori optează pentru închirierea sau cumpărarea de produse de lux la mâna a doua. Potrivit datelor Statista, valoarea totală a pieței bunurilor second-hand de lux a fost de aproximativ 5 miliarde de dolari în 2021. Iar previziunile sunt destul de optimiste, specialiștii estimând că această piață ar putea înregistra o creștere semnificativă în următorii ani.

Potrivit Boston Consulting Group, piața bunurilor second-hand de lux înregistrează anual o creștere de 12%. Un studiu Deloitte vine și întărește acest trend crescător, arătând că aproape 30% dintre consumatorii de produse de lux sunt dispuși să cumpere astfel de bunuri, la mâna a doua. Acest lucru demonstrează schimbarea de direcție către o economie mai circulară în industria luxului, unde produsele sunt create și consumate având în minte conceptul de reciclabilitate și având ca punct central un ciclu de viață îndelungat al acestor produse. Nu în ultimul rând, acest trend nu numai că vorbește despre esența sustenabilității – concretizată în regula celor 3R: redu, refolosește și reciclează – dar se și aliniază perfect cu adevărata esență a luxului: investiții în bunuri de înaltă calitate, care sunt create pentru a rezista mult în timp. Iar branduri precum Chanel și Dior, care întruchipează durabilitatea, se află în poziția ideală de a capitaliza acest trend.

Ce se întrevede la orizont?

În viitorul nu foarte îndepărtat, brandurile de lux vor trebui să stabilească un echilibru foarte fin între conservarea tradiției lor și adoptarea de practici inovatoare de sustenabilitate. Lucrurile însă se complică pe lanțul de aprovizionare unde brandurile de lux trebuie să reconsidere apetitul lor pentru materii prime rare, în favoarea conservării mediului și a selectării surselor de aprovizionare pe principii cât mai etice posibil. Specialiștii la nivel internațional sunt de părere că viitorul industriei de lux stă într-un mix format din eleganță care nu dispare în timp și inovație pentru sustenabilitate. Cheia succesului pentru executivii din această industrie este să aibă o viziune de ansamblu asupra sustenabilității și să țină cont de toate aspectele unui astfel de business, de la procurarea de materii prime până la produsul finit. Creșterea pieței second-hand a produselor de lux, dezvoltarea economiei circulare și adoptarea unor tehnologii inovatoare reprezință adevărate oportunități pentru acei executivi care își vor dori să își lase amprenta într-o nouă eră a modei de lux ghidată de principiile sustenabilității.

Sursa: Statista, 2022