Doar 5% dintre români se implică în mod constant și activ în acțiuni de voluntariat, deși 92% dintre ei consideră apelul la voluntariat o practică pozitivă, arată un studiu privind atitudinea românilor față de voluntariat, comandat de Kaufland România și desfășurat în perioada aprilie-mai 2024, în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, UniBuc Consult și iSense Solutions.

Studiul mai arată că aproape jumătate (43%) dintre români nu au participat încă la activități de voluntariat într-un cadru oficial și organizat, iar emoția rămâne principalul factor care îi motivează pe adepții voluntariatului. Asocierea voluntariatului cu etichete pozitive precum bunătate (90%), responsabilitatea (86%) sau implicarea civică (82%) întrunește grade foarte mari de acord.

Mai mult de jumătate dintre respondenți nu fac voluntariat din lipsă de timp sau alte obligații (55%), că nu vor (52%) sau că statul și alte instituții ar trebui să rezolve problemele societății (51%).

În privința cadrului instituționalizat de desfășurare a voluntariatului, două treimi (64%) dintre respondenți nu știu că există o lege a voluntariatului, iar un număr similar (74%) și-a exprimat dorința de a avea un cadru legislativ bine definit pentru desfășurarea acestor activități. Acest lucru indică nevoia de maturizare a conceptului, de tranziție de la „faptele bune” și simțul civic către o activitate organizată, desfășurată conform unor norme legitime și în acord cu obiective strategice care să răspundă la nevoile actuale ale societății.

”Cred în puterea voluntariatului de a transforma o societate. Că împreună suntem capabili de lucruri mărețe, odată ce înțelegem că ești cu adevărat împlinit când știi că lași în urma ta – un loc, un om – mai bine decât i-ai găsit”, a declarat Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova.

În ceea ce privește sursele de informare privind oportunitățile de voluntariat și mobilizarea pentru astfel de cauze, rețelele de socializare (32%) și prietenii/cunoștințele (24%) sunt principale. De altfel, cele mai credibile surse de organizare a voluntariatului sunt pentru români grupurile de cetățeni (29%), bisericile (27%), ONG-uri (25%).

„Voluntariatul, originar din structurile militare și ulterior adoptat de diverse medii sociale, a devenit un pilon fundamental în susținerea cauzelor sociale sau ecologice din societate. Numeroase studii demonstrează o corelație pozitivă între implicarea în activități de voluntariat și o viață mai lungă și mai fericită a voluntarilor. De fapt, persoanele fericite, cu un nivel social bun, sunt cele care se implică cel mai mult în voluntariat, contribuind astfel la bunăstarea comunității. Astfel, voluntariatul nu doar că îmbunătățește viețile celor ajutați, dar le și oferă voluntarilor o satisfacție profundă și o calitate a vieții superioară”, a declarat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.

Analizele comparative din cadrul eșantionului au arătat că voluntariatul este mai răspândit în rândul persoanelor din mediul urban, cu vârsta, veniturile și nivelul de educație mai ridicate. Cu toate acestea, atitudinea pozitivă față de voluntariat este larg răspândită în toate categoriile socio-demografice, se arată în studiu.

Datele sondajului de opinie au fost culese în perioada 29 aprilie – 14 mai 2024. Volumul eșantionului a fost de 1.005 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de peste 18 ani.