Ministerul Mediului a pus în consultare publică Strategia pe Termen Lung a României (STL), ghidul privind modul în care țara noastră va realiza decarbonizarea economiei până în 2050. Alături de Planul Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), Strategia pe Termen Lung este unul dintre documentele cheie în sfera guvernanței climatice a Uniunii Europene, pe care toate statele membre sunt obligate să îl redacteze.
Tranziția verde presupune schimbarea structurală atât a economiei cât și a modului de viață, iar STL, care cuprinde scenarii de decarbonizare cu un orizont de timp mai îndelungat, stă la baza formulării unor ținte și politici pentru un parcurs coerent, predictibil și cât mai puțin disruptiv în atenuarea schimbărilor climatice. Totodată, STL are în vedere alinierea fiecărui stat membru la eforturile colective de decarbonizare ale UE și asumarea țintelor climatice.
În baza întârzierii publicării Strategiei pe Termen Lung, în septembrie 2022, Comisia Europeană a declanșat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) asupra României, iar la mai bine de doi ani de la termenul limită inițial, un prim draft a fost publicat. La consultarea publică pe noul document, Ministerul Mediului a prezentat invitaților, reprezentanți ai societății civile printre care și Energy Policy Group (EPG), draftul strategiei care are la bază scenariul “România neutră 2050”.
La dezbateri, EPG și-a exprimat îngrijorarea asupra faptului că scenariul ales de Guvern nu este unul cu adevărat neutru din punct de vedere climatic, din moment ce, conform calculelor din STL, ar rămâne emisii nete de peste 3 milioane de tone de CO2 pe an. De asemenea, ar fi fost de preferat ca toate scenariile cu care a lucrat Ministerul Mediului să își propună neutralitatea climatică până în 2050 pentru România, iar autoritățile să aleagă traiectoria cea mai bună pentru a ajunge la această țintă. Dintre cele trei scenarii propuse de consultanți Guvernului, singurul care se apropie de neutralitatea climatică a fost cel recomandat în STL.
Neclarități în Strategie
Mihnea Cătuți, EPG Head of Research, a punctat și o serie de neclarități regăsite în Strategie, precum faptul că anul de bază al modelării sectorului energetic pare să fie mai degrabă 2030, ceea ce nu permite analizarea utilității multor investiții plănuite de autorități până atunci, precum cele în capacități de producere a energiei pe gaze naturale și cogenerare. Tot privind producția de energie, Strategia menționează că din anul 2036, toate capacitățile pe gaze vor fi înlocuite de hidrogen, a cărui sursă nu este însă specificată în modelare.
„O mare problemă a acestor capacități este că se presupune trecerea lor în totalitate la hidrogen în anul 2036, fără a explica sursa hidrogenului consumat. Pentru producerea celor 16 TWh de electricitate prin arderea hidrogenului aferenți anului 2036 ar fi nevoie de capacități în plus de energie regenerabilă de cel puțin 23 GW. Aceste capacități lipsesc cu desăvârșire din modelare. Ar mai trebui menționate detaliile incomplete pe care strategia le oferă cu privire la decarbonizarea industriei și a sectorului clădirilor și lipsa unor date concrete despre eliminarea treptată a combustibililor fosili din întreaga economie”, a declarat Mihean Cătuți.
La capitolul “Industrie” din STL, reprezentantul EPG a subliniat posibila nealiniere a Guvernului cu cele mai noi schimbări care se preconizează la nivel European privind certificatele de emisii (ETS) și de eliminarea alocărilor gratuite pentru industrie. Mai există neclarități și în privința clădirilor, cărora li se adresează un capitol, deoarece Strategia menționează doar 65% din necesarul de energie din sector, prin colectoare solare și pompe de căldură.
„Publicarea draftului de strategie marchează un moment extrem de important pentru România – pentru prima dată autoritățile își asumă obiectivul politic de atingere a neutralității climatice până în 2050. Din păcate, însă, strategia nu prezintă niciun scenariu care să atingă cu adevărat emisii nete zero în 2050. Chiar și în scenariul RO Neutră, emisiile nete sunt de peste 3 MTCO2e pe an. Ne-am fi dorit să vedem 3 scenarii care să ajungă toate la net-zero și să prezinte mai multe opțiuni pentru atingerea acestui obiectiv. Pe lângă aceste aspecte, strategia are unele carențe care vor trebui rezolvate. Poate cea mai importantă problemă este că toate scenariile consideră ca realizate o serie de investiții din domeniul energetic cu un aport climatic discutabil. Este vorba de capacități semnificative de centrale în ciclu combinat pe gaze naturale care chiar și în rezultatele modelărilor prezentate de minister nu sunt folosite la factori de capacitate mai mari de 30-35%. Asta înseamnă o suprainvestiție în capacități poluante care vor fi puțin folosite și care ar fi putut fi înlocuite de soluții de flexibilitate, mai fiabile și mai curate”, a mai arătat Mihnea Cătuți.
