Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat recent că omenirea trebuie să se pregătească pentru valuri de căldură din ce în ce mai intense, pe fondul schimbărilor climatice al căror efect îl resimțim tot mai puternic în întreaga lume. “Aceste fenomene vor continua să crească în intensitate, iar lumea trebuie să se pregătească pentru valuri de căldură din ce în ce mai intense. Ceea ce vedem acum nu sunt sistemele meteorologice obișnuite din trecut”, a declarat John Nairn, consilierul pe probleme legate de căldură extremă în organizația pentru meteorologie a ONU.

Recent Agenția Spațială Europeană a atenționat că Italia, Spania, Franța, Germania și Polonia vor înregistra maxime de temperatură în săptămânile următoare, în timp ce mare parte din emisfera nordică a Pământului se află sub coduri de caniculă.

În ultimele săptămâni, China s-a confruntat cu temperaturi record. De exemplu, în Beijing temperatura a depășit pentru prima dată pragul de 40 de grade Celsius. Mai mult, recent, o localitate îndepărtată din nord-vestul arid al Chinei a înregistrat temperaturi de peste 52 de grade Celsius, stabilind astfel un record pentru o țară care în urmă cu doar șase luni era la extrema opusă, înregistrându-se temperaturi de minus 50 de grade celsius. De altfel, începând din luna aprilie, țări din Asia au fost afectate de mai multe valuri de temperaturi record, alimentănd îngrijorarea privind capacitatea lor de a se adapta la o climă în schimbare rapidă.

Pe 3 iulie, temperatura medie globală a atins valoarea de 17,01 grade Celsius, cea mai ridicată din istorie. În ziua următoare, pe 4 iulie, s-a înregistrat o nouă valoare maximă, de 17,18 grade Celsius, potrivit datelor de la Centrele Naționale pentru Protecția Mediului din Statele Unite. Precedenta valoare record a temperaturii medii globale fusese stabilită în august 2016, fiind de 16,92 de grade Celsius. Anul 2016 a fost declarat cel mai călduros din istorie, din cauza manifestării fenomenului El Niño și al efectelor încălzirii globale produse de activitățile umane.

Carlo Buontempo, directorul Serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice consideră că orice diagramă sau grafic privind clima Pământului arată, la propriu, că “ne aflăm pe un teritoriu neexplorat”. Totuși, faptul că încălzirea globală accelerează din ce în ce mai repede a fost anticipată de oamenii de știință, pe fondul manifestării El Niño care a început luna trecută, arată Washington Post într-o analiză, citat de Biziday.

Apa oceanelor începe să se încălzească

În anumite părți ale Atlanticului de Nord temperatura apei a crescut cu cinci grade Celsius, ajungând la cea mai mare temperatură înregistrată în ultimii 170 de ani. De asemenea, nivelul gheții din Antarctica a scăzut atât de mult, acoperind cea mai mică suprafață înregistrată de când au început să se facă măsurători. A ajuns astfel, în medie, diminuată cu 17% față de perioada 1991-2020, doborând recordul anterior de 9%.

Un studiu realizat de Centrul Național de Oceanografie de la Universitatea din Southampton arată că  oceanele lumii încep să își schimbe treptat culoarea, din albastru în verde, potrivit observațiilor din ultimii 20 de ani, pe fondul temperaturilor ridicate și luminii soarelui care afectează planctonul, esențial pentru majoritatea lanțurilor trofice. Cercetătorii explică faptul că tendința de schimbare a culorii planctonului este influențată de mai mulți factori care se manifestă simultan, unul dintre ei fiind cantitatea în creștere de microplastice din ocean, care favorizează dispersia luminii. În ianuarie 2024, NASA va lansa o misiune numită PACE (plancton, aerosoli, nori, ecosistem oceanic) care va măsura sute de modificările de culoare din ocean, oferind un progres major studiilor efectuate în domeniu.

Apa potabilă, în pericol

Potrivit Sky News, din cauza creșterii temperaturilor, cantitatea de apă care se evaporă din sol, râuri și lacuri este mai mare decât cea recuperată din precipitații. Și absorbția precipitațiilor în sol este îngreunată, din cauză că pământul se usucă. Totodată, ploile căzute deasupra mărilor și oceanelor risipesc rezerva de apă curată, potabilă, iar încălzirea crește consumul oamenilor, care încearcă să se răcorească. Observatorul European pentru Secetă avertizează că mai mult de o treime din continentul european se află în prezent în pericol de a se confrunta cu seceta. Conform Observatorului, Europa a pierdut câte 84 de miliarde de tone de apă în fiecare din ultimii cinci ani. Cel mai recent studiu în domeniu, realizat de o universitate din Austria, a arătat că Europa pierde regulat mai multă apă din sistemul subteran, decât poate recupera din precipitații.

În contextul secetei din acest an, state precum Franța, Spania sau Portugalia au luat măsuri privind consumul de apă. De exemplu în Franța, pe lângă aplicarea de restricții privind consumul de apă, a fost lansat și un plan de criză a apei, în timp ce guvernul din Portugalia a cerut ajutor Uniunii Europene pentru fermierii în dificultate. Și guvernul german a elaborat, pentru prima dată o strategie națională pentru apă.

De altfel, EurEau, federația europeană a furnizorilor naționali de servicii de apă potabilă, a estimat că, la nivel european, aproximativ 20-25% din apa potabilă se pierde numai din scurgerile de la conducte.

Ce urmează?

În aceste condiții, potrivit experților internaționali în domeniul climei, obiectivul de a menține încălzirea globală pe termen lung în limita a 1,5 grade celsius este tot mai departe de a fi atins. Pentru ca acest obiectiv să fie atins, emisiile globale trebuie să scadă cu 43% până în anul 2030. Cu toate acestea, datele Programului ONU pentru Mediu arată că planeta are șanse mari să înregistreze o creștere a temperaturii între 2,4 și 2,6 grade Celsius până în anul 2100. De altfel Organizația Mondială de Meteorologie estimează că din cauza agravării situației provocate de încălzirea globală, în 2023 sau 2024, temperaturile înregistrate ar putea fi și mai mari decât cele din 2016.

Toate acestea vin în contextul în care Uniunea Europeană pune presiune pe marile economii mondiale – China, India și Statele Unite ale Americii – să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră, în condițiile în care spațiul comunitar întâmpină dificultăți în stabilirea propriilor obiective climatice. UE s-a angajat să reducă emisiile cu 55% în 2030 și să atingă un nivel net zero până în 2050.