Obiectivul de limitare a încălzirii globale la +1,5 grade Celsius este ”pe punctul de a se prăbuși”, a avertizat relativ recent Antonio Gutteres, Secretarul General al ONU.

”Suntem în pragul prăbușirii acestui obiectiv. Avem absolută nevoie ca țările să vină cu planuri de acțiune climatică care să fie pe deplin aliniate la 1,5 grade (Celsius), care să acopere întreaga lor economie și totalitatea emisiilor lor de gaze cu efect de seră. Este esențial să avem o reducere drastică a emisiilor în următorii ani dacă vrem să menținem limita de +1,5 grade Celsius”, a declarat în luna septembrie secretarul general al ONU.

Cu mai puțin de o lună înainte de reuniunea COP30 din Brazilia, zeci de țări au întârziat să își anunțe planurile de a reduce emsiile de gaze, în special China și Uniunea Europeană. China, cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, s-a angajat pentru prima dată la un obiectiv absolut de reducere a emisiilor. Într-o declarație video transmisă la ONU, președintele Xi Jinping a anunțat că China își va reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii cu 7–10% până în 2035, adăugând că va „încerca să facă și mai mult”. Însă unii critici au afirmat că planul Chinei nu merge suficient de departe pentru a menține obiectivele climatice globale la îndemână.

Totodată, la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a prezentat propunerea sa privind obiectivul de reducere netă a emisiilor pentru anul 2040. Atât Evaluarea de Impact realizată de Comisie, cât și avizul științific al ESABCC (Comitetul consultativ științific european pentru schimbări climatice) recomandă un obiectiv intern de cel puțin 90%, considerat fezabil și necesar pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și pentru a consolida competitivitatea UE. Însă, după mai mult de un an de întârziere față de calendarul prevăzut de Legea europeană a climei, Președinția daneză a Consiliului UE s-a angajat să avanseze rapid negocierile, în ciuda timpului scurt rămas până la COP30, eveniment ce va avea loc luna viitoare.

2024, cel mai călduros an

2024 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată – dar valul de căldură este departe de a se fi încheiat. Raportul  „Actualizarea climatică globală anuală și decenală”, al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) avertizează că temperaturile globale vor continua să crească, existând o probabilitate de 80% ca cel puțin un an din perioada 2025-2029 să fie și mai cald. Raportul preconizează că planeta va înregistra temperaturi cuprinse între 1,2°C și 1,9°C peste nivelurile preindustriale (1850–1900) în următorii cinci ani. De asemenea, există o probabilitate de 70% ca media celor cinci ani să depășească pragul de 1,5°C.

OMM subliniază că obiectivul de 1,5°C din Acordul de la Paris se referă la medii pe termen lung, de 20 de ani, ceea ce înseamnă că pragul nu a fost încă oficial depășit. Totuși, aceste vârfuri de temperatură pe termen scurt sunt semne de avertizare ale unei crize climatice în accelerare.

Accelerarea încălzirii în Arctica

Situația este și mai gravă în Arctica decât în restul lumii. Se estimează că temperatura medie în Arctica în următoarele cinci ierni (noiembrie – martie) va fi cu 2,4°C mai mare decât media 1991–2020, adică de peste trei ori și jumătate mai mare decât creșterea medie globală. Gheața marină este așteptată să continue să se retragă, în special în mările Barents, Bering și Ohotsk, contribuind la creșterea nivelului mării și la perturbarea tiparelor meteorologice la nivel mondial.