Pe măsură ce populația mondială crește, va crește și cererea de alimente. Pentru a încerca să hrănească populația în creștere, producția agricolă a crescut la nivel global cu aproape 300% în ultimii 50 de ani. În același timp, potrivit celor mai recente date publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în raportul său din 2023 privind starea securității alimentare și a nutriției în lume, se estimează că 735 de milioane de oameni suferă de foame sau malnutriție în lumea și cantități mari de alimente comestibile se pierd sau se irosesc.

Alimentele sunt pierdute și irosite de-a lungul întregului lanț valoric alimentar – de la producție la manipulare, transport, depozitare și distribuție și apoi în cele din urmă la consum. Obiceiurile casnice reprezintă aproape 570 de milioane de tone de alimente risipite în fiecare an la nivel global, conform datelor Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. În termeni personali, fiecare dintre noi, în medie, risipește în jur de 74 kg de alimente în fiecare an.

În ciuda campaniilor de conștientizare și educare a oamenilor cu privire la această problemă și eforturile de a o soluționa, volumele de alimente aruncate în gospodării rămân ridicate.

Pentru a le împuternici, FAO a conceput un ghid practic pentru consumatori, oferind sfaturi și recomandări ușor de implementat pentru prevenirea risipei alimentare. Ghidul îi sprijină pe toată lumea de-a lungul călătoriei de la cumpărare până la consumul de alimente.

„Cauzele unor astfel de risipe alimentare sunt multe, inclusiv factori individuali, sociali și societali. Prin urmare, reducerea risipei alimentare necesită măsuri la diferite niveluri și acțiuni unite și coordonate a întreprinderilor din sectorul alimentar și a factorilor de decizie”, a declarat Robert van Otterdijk, ofițer FAO pentru agro-industrie. „Cu toate acestea, deși îmbunătățirea infrastructurii și a cadrelor politice și de reglementare este esențială, aceste măsuri vor funcționa numai dacă consumatorii se angajează la nivelul lor și se angajează să-și schimbe modelele.”

Practici solide în industria alimentară

Adică trebuie să existe politici informate, practici solide în industria alimentară și strategii de marketing, acces la alegeri durabile pentru a crea oportunitatea oamenilor de a lua decizii adecvate legate de alimentație. În plus, schimbarea modelului de consum intensiv de resurse necesită motivarea oamenilor pentru a-și reconsidera obiceiurile de zi cu zi, precum și cunoștințe și abilități pentru a face acest lucru.

Începe cu înțelegerea problemei. Pentru aceasta, FAO invită consumatorii să țină timp de o săptămână un jurnal privind risipa alimentară, care este și el inclus în ghid. Jurnalul va ajuta la evaluarea cantității de alimente risipite și a motivelor din spatele acesteia. Apoi, recomandările sunt la fel de simple ca să-ți verifici frigiderul și cămară și să faci o listă de cumpărături înainte de a cumpăra alimente pentru a evita achizițiile impulsive sau să cumperi mai multe alimente decât este necesar. Atunci când cumpărați alimente perisabile la preț redus, cum ar fi fructele, legumele și salata, cumpărarea mai des a alimentelor proaspete este o modalitate ușoară de a preveni risipa de alimente acasă.

Confuzia cu privire la datele „cum ar fi cel mai bine înainte” și „de consum până la” este raportată a fi una dintre cauzele majore ale risipei alimentare în gospodării. Ghidul explică, de asemenea, diferitele date de marcare a alimentelor. Mâncarea poate fi totuși sigură pentru a mânca după data „ca mai bine înainte”, în timp ce data de „utilizare până” este cea care spune când nu mai este sigur să mănânci.

Salvarea și utilizarea alimentelor rămase mai târziu este o modalitate eficientă de a preveni risipa de alimente. De exemplu, adăugarea pâinii mai vechi la o salată sau supă, procesarea fructelor prea coapte într-un desert sau un smoothie, utilizarea resturilor de pui pentru a face un sandviș necesită puțin efort, dar face diferența pe termen lung.

Salvarea alimentelor nu este doar ușoară, dar poate crea și o ocazie pentru o întâlnire cu familia sau prietenii pentru o masă „folositoare”, la care toată lumea ar putea aduce resturi și alte alimente care altfel ar putea fi irosite. Pentru mulți, împărțirea hranei a fost întotdeauna despre reunirea oamenilor, crearea unui sentiment de apartenență și construirea unei comunități mai puternice. De exemplu, aplicațiile mobile pot conecta vecinii și companiile locale pentru a împărți surplusul de alimente. Produsele sigure pot fi, de asemenea, donate băncilor alimentare locale, bucătăriilor și adăposturilor.

Prin acțiuni individuale mici, avem potențialul colectiv de a avea un impact mare asupra reducerii risipei alimentare.