Numărul persoanelor din întreaga lume care suferă de foame a crescut cu 122 de milioane din 2019, din cauza pandemiei și a șocurilor climatice repetate, precum și a conflictelor, inclusiv a războiului din Ucraina, potrivit ultimului raport privind Starea Securității Alimentare și a Nutriției în Lume [State of Food Security and Nutrition in the World (SOFI)], publicat astăzi împreună de cinci agenții specializate ale Organizației Națiunilor Unite.

Dacă tendințele se păstrează, obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) de a pune capăt foamei până în 2030 nu va fi atins, avertizează Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Programul Alimentar Mondial (PAM).

Ediția din 2023 a raportului arată că între 691 și 783 de milioane de persoane s-au confruntat cu foametea în 2022, cu o medie de 735 de milioane. Acest lucru reprezintă o creștere cu 122 de milioane de persoane în comparație cu 2019, înainte de pandemia COVID-19.

În timp ce cifrele privind foametea la nivel mondial au stagnat între 2021 și 2022, există multe locuri în lume care se confruntă cu crize alimentare din ce în ce mai acute. S-au observat progrese în reducerea foametei în Asia și în America Latină, dar aceasta era încă în creștere în Asia de Vest, în Caraibe și în toate subregiunile din Africa în 2022. Africa rămâne regiunea cea mai afectată, cu una din cinci persoane care suferă de foame pe continent, mai mult decât dublul mediei globale.

„Există semne de speranță, unele regiuni sunt pe cale să atingă unele obiective legate de nutriție până 2030. Dar, în general, avem nevoie de un efort global intens și imediat pentru a recupera Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Trebuie să construim reziliența împotriva crizelor și șocurilor care generează insecuritatea alimentară – de la cele legate de conflicte la cele care privesc clima”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, printr-un mesaj video în timpul lansării raportului la sediul ONU din New York.

Între timp, capacitatea oamenilor de a avea acces la o alimentație sănătoasă s-a deteriorat în întreaga lume: peste 3,1 miliarde de persoane din lume – sau 42% – nu își puteau permite o alimentație sănătoasă în 2021. Aceasta reprezintă o creștere globală de 134 de milioane de persoane în comparație cu 2019.

Raportul analizează, de asemenea, urbanizarea crescută ca „megatrend” care afectează modul în care oamenii mănâncă și ceea ce mănâncă. Având în vedere estimarea că aproape șapte din zece oameni vor locui în orașe până în 2050, guvernele și alte entități care lucrează la combaterea foametei, a insecurității alimentare și a malnutriției trebuie să încerce să înțeleagă aceste tendințe de urbanizare și să le ia în considerare în elaborarea politicilor lor.

Din păcate, inegalitățile spațiale persistă. Nesiguranța alimentară afectează mai multe persoane care trăiesc în zonele rurale. Insecuritatea alimentară moderată sau severă a afectat 33% dintre adulții care trăiesc în zonele rurale și 26% dintre cei care trăiesc în zonele urbane.

Malnutriția copiilor prezintă, de asemenea, specificități urbane și rurale: prevalența retardului de creștere a copiilor este mai mare în zonele rurale (35,8%) decât în zonele urbane (22,4%). Emacierea este mai mare în zonele rurale (10,5%) decât în zonele urbane (7,7%), în timp ce supraponderabilitatea este ușor mai răspândită în zonele urbane (5,4%) comparativ cu zonele rurale (3,5%).

„Malnutriția este o amenințare majoră la adresa supraviețuirii, creșterii și dezvoltării copiilor. Amploarea crizei nutriției necesită un răspuns mai puternic, centrat pe copii, inclusiv prioritizarea accesului la diete nutritive și la prețuri accesibile și la servicii de nutriție esențiale, protejarea copiilor și adolescenților de alimentele ultraprocesate și sărace în nutrienți și consolidarea lanțurilor de aprovizionare alimentare, inclusiv privind alimente fortificate și terapeutice pentru copii”, a declarat Catherine Russell, Directorul executiv al UNICEF.

Raportul recomandă ca, pentru a promova în mod eficient securitatea alimentară și nutriția, intervențiile politice, acțiunile și investițiile să fie ghidate de o înțelegere cuprinzătoare a relației complexe și în schimbare dintre continuumul rural-urban și sistemele agroalimentare.