La nivel european funcționează în prezent aproape 3 milioane de organizații ale economiei sociale, reprezentând 10% din mediul de afaceri și care angajează peste 13 milioane de persoane, mai mult de 6% din totalul angajaților Uniunii Europene, potrivit raportului „România 2024 – Sectorul neguvernamental: Profil, tendințe, provocări”, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). În România, potrivit celui mai recent raport de țară al Comisiei Europene privind întreprinderile sociale și ecosistemele lor în Europa, la nivelul anului 2015 existau 5.302 asociații și fundații care derulau și activități economice, organizații care absorbeau puțin peste 13.000 de angajați și care au generat venituri în valoare de 2,5 miliarde de euro.

Deși lucrurile nu au evoluat semnificativ pe piața întreprinderilor sociale din România de atunci, principalele surse de finanțare au rămas neschimbate, granturile oferite de organizații internaționale jucând un rol major în dezvoltarea sectorului. Un exemplu în acest sens este reprezentat de programul Accelerator NESsT – IKEA Social Entrepreneurship care a sprijinit, pe parcursul a patru ani, 4 întreprinderi sociale care deservesc comunități marginalizate din România pentru a-și crește impactul economic, social și de mediu.  Mai mult de jumătate dintre cei care au beneficiat de impactul întreprinderilor sociale și care vin din medii dezavantajare sunt femei.

Întreprinderile sociale implicate în program, ROMO (Farm to Fork), Helyénvaló (Magazinul CUMSECADE), ALTRNTV (Atelier Merci) și Atelierul de Pânză, operează în domenii cheie precum agricultura durabilă, economia circulară și sustenabilitate. Acestea au trecut printr-un proces riguros de îmbunătățire a performanțelor economice, sociale și de mediu, precum și prin sesiuni de mentorat, cu scopul de a găsi modalități de a crește impactul în comunitățile lor, de a crea locuri de muncă decente pentru persoanele marginalizate și de a menține un impact negativ minim asupra mediului. La încheierea programului de accelerare, aproape 1.500 de locuri de muncă au fost create, în special pentru persoanele dezavantajate.

„Creativitatea și forța de a inova cu care antreprenorii sociali au venit în acești ani au demonstrat puterea întreprinderilor sociale de a transforma în bine comunitățile marginalizate, de a crea locuri de muncă decente pentru persoanele excluse, și întregul proces se desfășoară într-un mod sustenabil și prietenos cu mediul, este real și demonstrabil prin cifre de impact. Sunt mândră de progresul pe care l-am realizat împreună și de impactul pozitiv pe care l-am avut asupra vieților și bunăstării acestor comunități”, spune Ioana Samoil, manager NESsT România.

Pentru întreprinderile sociale, intrarea pe o nișă de piață și menținerea cotei de piață pe acea nișă sunt obiective la fel de greu de atins ca în cazul oricărui tip de afacere. De exemplu, pentru Atelierul de Pânză, care a fost înființat în urmă cu 15 ani, în anul 2009, intrarea pe piață a fost foarte grea, așa cum mărturisește Teia Ciulacu, președintele Viitor Plus și fondator Atelierul de Pânză.

“Am pornit cu gândul de a avea o alternativă la sacoșele de plastic care erau omniprezente în zona de cumpărături. Ne-am dorit să existe pe piață o alternativă din materiale naturale, reutilizabile, cu durată lungă de viață, biodegradabile. Așa a început Atelierul de Pânză. Intrarea pe piață a fost foarte grea, pentru că am început foarte simplu, printr-un parteneriat, cu un spațiu de producție care avea nouă metri pătrați la momentul respectiv, cu trei mașini de cusut second hand și cu un mic grant, cu care am început activitățile”, își amintește Teia Ciulacu. În plus, inclusiv în cazul întreprinderilor sociale a rămâne relevant pentru cumpărători este un element esențial pentru continuitatea activității. “Cred că existența noastrăneîntreruptă timp de 15 ani arată în primul rând seriozitatea de care noi dăm dovadă în felul în care facem produsele, în calitatea lor, în felul în care ne organizăm întreaga afacere de economie socială pe care o conducem sub umbrela Viitor Plus, grija față de client și modul în care ne adaptăm în timp foarte scurt la nevoile lor”, mai spune Teia Ciulacu.

La fel de importantă este și poziționarea pe piață a unei întreprinderi sociale. De exemplu, Atelierul de Pânză este poziționat pe o nișă a produselor etice, realizate în România, în contextul în care piața este invadată de sacoșe din pânză, importate la prețuri foarte mici în special din țările asiatice și produse, cel mai probabil în condiții care dăunează mediului și care nu sunt propice pentru angajați. “Coasem sacoșele aici, într-un atelier de producție care angajează preponderent persoane cu dizabilități și care produce în plus diverse alte produse din materiale naturale, într-un mod care protejează mediul și cu grijă față de oameni”, mai spune Teia Ciulacu. În atelier lucrează în prezent aproximativ 35 de angajați – croitori, confecționeri, ambalatori, logistică, etc – din care peste jumătate sunt persoane cu dizabilități. Din acest motiv, Atelierul de Pânză are statul de unitate protejată, ceea ce înseamnă că firmele cu peste 50 de angajați pot face achiziția de produse cu zero costuri, apelând la așa numita „taxa de dizabilitate”, pe care nu o mai plătesc integral la stat, ci pot să o folosească până la jumătate în achiziția de produse și servicii care vin de la unități protejate. Cifra de afaceri pe ultimul an a Atelierului de Pânză a fost de aproape 3 milioane de lei, din care aproape o treime a fost reprezentată de taxele plătite la bugetul statului.

Întreprinderile sociale susțin economia circulară

Atelierul de Pânză de exemplu, are 3 linii de producție care susțin economia circulară: producția de sacoșe din bumbac netratat, ghiozdane, sacoșele, șorțulețe, veste; gama Puzzletex de sacoșe, borsete, port farduri, mărțișoare și decorațiuni de Crăciun unde materia primă este reprezentată de deșeurile de la alte ateliere de confecții sau magazine de retail care generează diverse resturi textile și gama de perne de décor. “Această a treia linie de business este și cea mai nou lansată, la finalul anului trecut, când am reușit, cu ajutorul unui grant de la Ministerul Economiei, să achiziționăm un utilaj de tocare cu care procesăm chiar și resturile foarte, foarte mici, care nu se pot folosi nici măcar la Puzzletex. Le transformăm în bucățele mici, de la un centimetru până la patru centimetri și le folosim ca umplutură pentru o gamă noi de produse pe care am lansat-o anul trecut –  gama de perne de décor. Este gama pe care ne vom concentra cel mai mult în perioada următoare”, mai spune Teia Ciulacu.

La rândul său, Daniela Staicu, co-fondatoare ALTRNTV, o inițiativă de promovare a modei sustenabile spune că ALTRNATIV susține atât principiile economiei circulare cât și ale conceptului zero waste. “Încercăm să creăm un design de produs care să nu rezulte la final într-un deșeu textil. Dacă se întâmplă să rămână o bucată de material nefolosită, aceasta va deveni săculeț textil ce poate fi folosit pentru a pune o carte, pantofi, produse în bucătărie, etc. Dacă bucățile sunt foarte mici, fie le donăm către Facultatea de Design Vestimentar de la Arte și le reintegrează studenții în lucrările lor sau sunt colectate de un reciclator cu care avem contract și devin materie primă pentru producția de ciment,” spune Daniela Staicu, co-fondatoare ALTRNTV.

ALTRNTV are sub umbrela lui un mic atelier de producție vestimentară, Merci, care există de aproape 10 ani, unde sunt realizate produse vestimentare pentru femei, din materiale naturale și cu certificate Global Organic Textil Standard (GOTS) sau OEKO-TEX. “Atelierul reunește peste 140 de designeri care produc din materiale sustenabile și cu tehnici prietenoase cu mediul – produse sustenabile – chiar aici, în România, pe care le comercializăm într-un magazin fizic dar și  online pe altrntvshop.com”, spune Daniela Staicu. Ea mai spune că profitul este direcționat către proiectul umanitar al organizației, care constă în cabinete stomatologice mobile pentru copiii de la sate și copiii cu afecțiuni oncologice. “Acest profit ne ajută să ajungem în cât mai multe comunități care ne solicită tratamente stomatologice pentru copii și să fim prezenți în incinta Institutului Oncologic săptămânal, pentru a oferi tratament stomatologic copiilor cu cancer, copii care au nevoie de acestea fie înaintea începerii tratamentului – chimioterapiei, radioterapiei sau a unei intervenții chirurgicale – poate chiar în timpul acestora sau alții la final, problemele stomatologice fiind poate o consecință a tratamentului oncologic suportat.

Cât despre viitor, Daniela Staicu spune că vizează o diversificare a gamei de produse de modă care să includă pe lângă produse vestimentare și pantofi și accesorii sustenabile. “Ca shop românesc, cu produse create în România, care fac parte din sfera economiei circulare și respectă aceste principii, ne-ar plăcea fie să francizăm, fie să deschidem alte magazine ALTRNTV, în alte orașe europene”, mai spune Daniela Staicu.

Un foodhub pe model american în Odorheiu Secuiesc

În urmă cu 6 ani, Judith Molnar punea bazele unui food-hub în Odorheiu Secuiesc, cu scopul de a vinde produsele micilor producători local într-un centru alimentar local. “Am creat food hub-ul urmând exemplul american și liniile directoare ale lui Kloppenburg. Am abordat micii producători – 23 în 2018, acum în jur de 100 – care aveau sau au licențe pentru a vinde în magazine. La început funcționa doar magazinul fizic, iar după pandemieam consolidat comerțul online. Magazinul fizic a inclus produse locale și le-a revândut consumatorilor fără intermediari”, spune Judith Molnar, administrator Magazinul Cumsecade. Judith Molnar mai spune că Magazinul Cumsecade a ajutat continuu micii producători de-a lungul anilor să cunoască legislația românească pentru această categorie de producători. “Am organizat în mod constant vizite la ferme, am educat elevii locali, am realizat filme scurte despre producători, am ținut prelegeri educative despre importanța unui lanț de distribuție scurt cu fiecare ocazie. Avem contracte cu producătorii noștri și plătim prețul produselor importate în termen de cel mult 30 de zile”. Ea mai spune că, în urma dezvoltării pe care a cunoscut-o food hub-ul, în doi ani vânzările online au crescut de la 5% din cifra de afaceri) la 64%. “Principalul nostru obiectiv rămâne acela de a menține în viață producătorii artizanali din regiune, deoarece nu numai că mâncarea sănătoasă este un bun foarte important, ci și rolul lor în modelarea peisajului”, mai spune Judith Molnar.

 ROMO: sau accent pe produse locale

Comunitatea ROMO a fost înființată în septembrie 2020 de către soții Cosmina și Șerban Dinu de la Ferma de Păsări Pășunate, împreună cu alți producători locali​​​​. Mecanismul de funcționare al comunității ROMO este simplu și presupune câțiva pași: fiecare producător își publică oferta curentă sub forma unei postări dedicate pe grupul local de Facebook; consumatorii își plasează comenzile ferme printr-un simplu comentariu la postările producătorilor; producătorii și consumatorii se întâlnesc o dată pe săptămână timp de 30-60 de minute pentru predarea-primirea comenzilor și o scurtă socializare; producătorii trec printr-un proces riguros de preselecție; sistemul de precomandă. În prezent, comunitatea ROMO reunește 120 de producători locali care devin activi în grupurile locale în funcție de sezon și capacitatea fiecăruia de producție. Acești producători provin din diverse sectoare de activitate, incluzând: lactate, păstrăvării, fructe și legume, carne, panificație, ouă free-range, brânzeturi, etc.

Direcțiile viitoare de dezvoltare ale comunității ROMO includ mai multe aspecte strategice menite să sprijine micii producători și să răspundă nevoilor consumatorilor, printre care se numără continuarea utilizării platformelor de social media pentru precomenzi și promovare, extinderea serviciilor de consultanță pentru micii producători, implementarea unui sistem de feedback și îmbunătățirea experienței utilizatorilor precum și creșterea vizibilității șu popularității comunității ROMO. „Aceste direcții reflectă angajamentul comunității ROMO de a sprijini micii producători locali și de a facilita accesul consumatorilor la produse alimentare de înaltă calitate, promovând în același timp sustenabilitatea și colaborarea în cadrul comunității​​​​”, spune Cosmina Dinu, co-fondator ROMO, cea mai mare comunitate online a producătorilor independenți.