Asociația Centrul de Studii Sportul Est European (CS Sportul), organizație de cercetare formată din antropologi și istorici interesați de trecutul și prezentul sportului, a lansat în data de 10 mai 2024 petiția „ Apărați bazele sportive bucureștene”. 

Inițiativa pentru protejarea și revitalizarea bazelor sportive din București, ce face parte din proiectul Stadion de Cartier, vine în contextul unei preocupări pregnante față de dispariția infrastructurilor sportive și urmărește să atragă atenția asupra importanței vitale a acestor facilități pentru comunitate.  

Petiția cere consilierilor locali și generali, primarilor de sector și primarului municipiului București să blocheze desființarea bazelor și instalațiilor sportive existente, să îi oblige pe proprietari să le repună în circuitul public și pe dezvoltatori să asigure astfel de amenajări în proximitatea noilor ansambluri construite. Printre susținătorii petiției se numără antrenorul Mircea Lucescu și Dan Șucu, acționarul majoritar al Rapidului. 

Aceste baze erau folosite și pentru competiții la nivel raional, orășenesc, județean. Îmi aduc aminte că numai în cartierul meu erau trei, patru. Acolo ne întâlneam, acolo jucam, acolo creșteam. Aveai un patriotism local foarte dezvoltat. Erai preocupat de tot ce se întâmplă în zona respectivă. Cred că locurile acestea au fost extraordinare pentru creșterea unei generații de copii mai sănătos. Asta era baza. Era pentru toată lumea. Acum văd ca au dispărut aceste locuri. Dacă se poate, jumatate din populația Bucureștiului să semneze aceasta petiție pentru că este extrem de importantă pentru sănătatea copiiilor noștri”, a declarat Mircea Lucescu.  

Stadion de Cartier este o cercetare amplă a patrimoniului sportiv din cartierele Bucureștiului, inițiată în 2018 de antropologul Andrei Mihail și continuată începând cu 2020 împreună cu antropoloaga Ileana Szasz și istoricul Răzvan Voinea.  

În 1989, bucureștenii beneficiau de peste 130 de baze sportive și de agrement amenajate de instituțiile statului român. Privatizarea economiei a avut un efect devastator asupra acestor infrastructuri, peste două treimi dintre ele fiind azi desființate sau părăsite, în așteptarea documentațiilor care să autorizeze diferite construcții peste ele. Rezultatele acestor fenomene se văd atât la nivelul practicii sportive de masă cât și al celei de performanță. Conform barometrelor EUROSTAT, românii fac foarte puțină activitate fizică prin comparație cu cetățenii altor state UE, unul dintre motive fiind lipsa unor instalații sportive de proximitate, accesibile tuturor.  

Paris, Amsterdam sau Viena sunt doar câteva orașe europene cunoscute pentru nivelul de dezvoltare al sportului de cartier. Azi, dacă vorbim despre spațiile accesibile destinate activității fizice, comparația Bucureștiului cu oricare dintre aceste orașe ar plasa capitala României, încă o dată, pe locuri rușinoase în clasamentele europene”, a declarat Andrei Mihail, coordonatorul proiectului Stadion de Cartier. 

CS Sportul a întreprins o serie de acțiuni concrete în cadrul proiectului „Stadion de Cartier”, printre care cartografierea tuturor bazelor și instalațiilor sportive și de agrement din București, funcționale în 1989, inventar care va fi publicat în toamna acestui an, precum și colectarea documentelor de arhivă care atestă investițiile realizate de statul român în patrimoniul sportiv și de agrement din București, dar și cercetarea de teren în proximitatea acestor amenajări pentru a identifica și pune în valoare importanța lor la nivelul calității vieții cotidiene.