Aproximativ 56% din populația lumii – 4,4 miliarde de locuitori – trăiește în prezent în orașe, potrivit Băncii Mondiale. Populația urbană se va dubla până în 2050, moment în care aproape 7 din 10 persoane vor locui în orașe. Acestea joacă un rol din ce în ce mai important în abordarea schimbărilor climatice, având în vedere că reprezintă zone concentrate de consum de bunuri şi servicii, ceea ce le face surse majore de poluare și de deșeuri. În plus, mărindu-și constant suprafața și numărul de locuitori, sunt tot mai expuse la riscuri legate de climă sau la dezastre. Cu peste 80% din PIB-ul global generat în orașe, urbanizarea poate contribui la dezvoltare durabilă prin inovație.

Corporate Knights publică anual un indice cantitativ, bazat pe indicatori, pentru a evalua dezvoltarea durabilă a orașelor la nivel mondial. Orașul cu cel mai mare scor în Corporate Knights Sustainable Cities Index 2023 este Stockholm, urmat de Oslo, Copenhaga, Lahti și Londra, clasament identic cu cel din 2022. Nou intrat în topul din acest an este orașul Auckland, Noua Zeelandă, pe locul șase pe plan mondial și pe primul loc în Asia-Pacific, urmat îndeaproape de Sydney, Australia, pe locul șapte. Orașele de top din Canada sunt Winnipeg, Vancouver și Halifax, pe locul 9, 10 și 11, acestea depășind metropolele din SUA – San Francisco este cel mai bine clasat, ocupând poziția 21.

Unul dintre aspectele esențiale în stabilirea nivelului de sustenabilitate a unui oraș este legat de calitatea aerului. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca nivelul concentrației anuale medii a poluării cu particule fine să nu depășească cinci micrograme pe metrul cub de aer. Potrivit Corporate Knights, singura regiune cu o calitate a aerului constant bună este Canada. Prin contrast, aproape toată populația din Europa trăiește în orașe poluate, după cum arată și un studiu realizat recent de Deutsche Welle și European Data Journalism Network, care au analizat informațiile înregistrate prin satelit de la Serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus (Copernicus Atmospheric Monitoring Service – CAMS). Concluzia a fost că în 2022, 98% din cetățenii din Europa trăiau în zone unde concentrația de particule fine (PM 2,5) era peste limitele stabilite de OMS. Nivelul poluării însă, diferă de la o regiune la alta în Europa, astfel că acesta este deosebit de ridicat în anumite părți din estul Europei, în Câmpia Padului din Italia și în marile zone metropolitane ca București, Atena, Barcelona și Paris.

Același studiu Corporate Knights arată că ​Scandinavia este lider în sustenabilitate urbană, având în vedere că  primele trei cele mai sustenabile orașe din lume sunt 3 capitale scandinave: Stockholm, Oslo și Copenhaga.

Stockholm își propune să meargă dincolo de zero emisii

Capitala Suediei s-a angajat să fie fossil free și climate positive până în 2040. Primul program de mediu al orașul a fost adoptat în 1976, iar primul autobuz cu biogaz datează de la mijlocul anilor 1990. Stockholm are cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră (GES) pe cap de locuitor din Domeniul 1 – 0,83 tone CO2 e, în vreme ce media din țările dezvoltate este de 4,5 tone, potrivit studiului Corporate Knights. Amprenta totală de GES reprezentată de emisiile bazate pe consum este de 9 tone CO2 e pe cap de locuitor. Stockholm a investit în termoficare cu mult timp în urmă, încălzirea centralizată folosind în principal combustibili neutri din punct de vedere climatic, cum ar fi biocombustibilii și deșeurile menajere. 40% din suprafața orașului este reprezentată de parcuri și spații verzi, iar zona Ulriksdal-Haga-Djurgården-Brunnsviken a fost primul parc național într-un oraș din lume. 80% dintre cei care călătoresc la ore de vârf folosesc transportul în comun. În octombrie 2023, autoritățile din Stockholm au anunțat că vor interzice mașinile care folosesc benzină și diesel din părți cheie ale centrului orașului începând cu 2025, deoarece încearcă să îmbunătățească calitatea aerului și să reducă zgomotul cauzat de trafic.

Oslo vrea reducerea cu 95% a emisiilor până în 2030, comparativ cu anul 2009

În Oslo electrificarea devine, cu pași siguri, realitatea de zi cu zi – de la șantiere la sectorul de transport, inclusiv trafic greu, în condițiile în care aproximativ jumătate din emisiile din Oslo provin din traficul rutier. Prețul taxelor de drum este considerat de autorități cel mai eficient mijloc de reducere a emisiilor provenind de la autoturisme în Oslo. În prezent, peste o treime din mașinile de pasageri din oraș și 80% din mașinile noi achiziționate sunt electrice. În domeniul transportului public, Oslo se poate lăuda cu autobuze și tramvaie electrice, dar și cu primele feriboturi de pasageri 100% electrice din lume.

În ceea ce privește vehiculele grele, măsurile luate de autorități includ scutiri de la plata taxei de drum, scheme de subvenții, precum și investiții în crearea infrastructurii de încărcare. Excavatoarele electrice fac și ele parte din normal în Oslo, domeniul construcțiilor fiind reglementat în 2020 prin introducerea șantierelor care funcționează fără combustibili fosili în noile planuri de reglementare. Toate mașinile și echipamentele utilizate pe șantiere vor trebui să fie cu emisii zero până în 2025.

O altă zonă de interes pentru autorități vizează reducerea emisiilor indirecte, inclusiv prin micșorarea consumului de carne. Astfel, mâncarea vegetariană este normă la evenimentele și ședințele municipalității, cantinele municipale sau cantinele care au un acord direct cu municipalitatea organizează zile vegetariene – inclusiv o opțiune vegană, iar elevilor din anii superiori li se servește o masă vegetariană pe zi. La acestea se adaugă o monitorizare atentă a risipei alimentare.

Copenhaga țintește să devină prima capitală neutră din lume din perspectiva emisiilor de carbon în 2025

Copenhaga încurajează tranziția la mobilitatea verde prin trecerea de la autobuzele diesel la cele electrice, în centrul orașului apa din port este atât de curată încât se înoată în ea, iar arhitectura și designul sunt centrate și ele pe sustenabilitate. Capitala Danemarcei avea în 2022 în jur de 546 de kilometri de piste pentru biciclete. În 2023, aproximativ 8.500 de camere de hotel erau echipate cu sisteme inovatoare de răcire alimentate cu apă de mare, o creștere de 112,5% față de 2018. Apa folosită la răcire provine din Portul Copenhaga, iar soluția se numește district cooling (răcire centralizată) și emite cu până la 70% mai puțin CO2 decât sistemele tradiționale de aer condiționat electric. Danezii excelează la returnarea sticlelor și ambalajelor goale. 92% din toate sticlele și dozele de aluminiu revin în sistem, astfel încât aluminiul, plasticul și sticla să poată fi topite și transformate în ambalaje noi, potrivit Dansk Retursystem, care își propune să ajungă până la 100% grad de reciclare prin programe dedicate. 1% în plus poate părea puțin, dar reprezintă mai mult de 12 milioane de sticle și cutii care pot fi reciclate, explică ei. De altfel, Danemarca are unul dintre cele mai ridicate niveluri de consum de alimente organice din lume pe cap de locuitor, conform rapoartelor World of Organic Agriculture. În Copenhaga alimentele organice reprezintă 24% din totalul vânzărilor de alimente din oraș.