Uniunea Europeană aproape a finalizat recalibrarea obiectivelor și măsurilor pentru 2030 pentru a le alinia la obiectivul neutralității climatice până la jumătatea secolului. Au fost aduse modificări importante prin pachetul legislativ Fit-for-55 în dosarele esențiale ale UE privind energia și climă, inclusiv Directiva privind eficiența energetică, Directiva privind energia regenerabilă, Directiva privind sistemul de comercializare a emisiilor și Regulamentul privind Partajarea Efortului (Effort Sharing Regulation).

Nivelurile revizuite de ambiție trec acum la etapele de implementare, ceea ce poate pune unele provocări în unele state membre. Țintele pentru România sunt evaluate în această lucrare folosind 2050 Pathways Explorer, un instrument specializat de modelare, conform unui raport făcute de Energy Policy Group, mai exact de Sonia Florian, EPG Senior Associate Constantin Postoiu, EPG Head of Data Analytics, Mihnea Cătuți, EPG Head of Research și Daniel Duma, EPG Senior Associate.

România are una dintre cele mai scăzute ținte conform Regulamentului revizuit privind partajarea eforturilor (-12,7% emisii de GES până în 2030 față de 2005), dar având în vedere neglijarea relativă a sectoarelor acoperite în ultimii ani, vor exista provocări distincte pentru implementare, în special în clădiri si sectoare de transport. Cel puțin, România ar trebui să-și atingă obiectivul fără a utiliza în exces instrumentele de flexibilitate disponibile.

Amploarea și viteza renovărilor vor trebui să fie punctul central al eforturilor sectorului construcțiilor. România își poate reduce emisiile legate de clădiri cu 29% în 2030 față de 2005 (și cu 33% față de 2020), în funcție de cât de agresiv își urmărește acest obiectiv. Un scenariu compatibil Fit-for-55 estimează că rata de reabilitare a clădirilor rezidențiale a României trebuie să fie de 2%/an, comparativ cu ritmul de referință de 1,5%/an. Până în 2030, România ar trebui să renoveze anual aproape 66 de milioane de metri pătrați de spațiu locuibil în clădiri rezidențiale și să devină lider în domeniul construcțiilor noi eficiente din punct de vedere energetic, eficiența energetică profundă fiind caracteristică a jumătate din clădirile noi.

Până atunci, procentul de energie utilizat pentru încălzirea spațiilor cu pompe de căldură ar trebui să crească la 6,84% din consumul total de energie. România ar trebui să atingă o rată anuală de renovare a clădirilor nerezidențiale de 3% și, pentru a reduce în continuare consumul total de energie pentru încălzirea spațiului, ar trebui să îmbunătățească semnificativ codurile de construcție. În sfârșit, o strategie cuprinzătoare pentru sectorul construcțiilor din România ar trebui să ia în considerare nevoile stringente de a rezolva deficitul de competențe din industrie și de a îmblânzi creșterea prețurilor materialelor de construcție.

Consumul românesc de energie electrică în transporturi este de așteptat să crească de peste patru ori până în 2030 față de 2020. Aproximativ o treime din flota de automobile a țării în 2030 ar trebui să fie full-electric (sau echivalent hibrid în ceea ce privește consumul de energie electrică), consumând un total de 3,25 TWh de energie electrică. Toate mașinile noi vândute în România ar trebui să aibă emisii zero până în 2035, iar toate camioanele noi până în 2040. În plus, transportul feroviar ar trebui să-și crească eficiența energetică cu 16% față de 2015. Noile autobuze cu motor cu ardere internă (ICE) vor trebui să devină Cu 10% mai eficiente din punct de vedere energetic decât cele noi vândute în 2015.

Mașinile noi vândute în 2030, atât diesel, cât și benzină, ar trebui să fie cu 14% mai eficiente din punct de vedere energetic decât cele noi care intră în flotă în 2015. România ar trebui să îmbunătățească eficiența transportului de marfă, astfel că noile camioane diesel grele consumă cu 13% mai puțină energie pe km până în 2030 față de 2015. În cazul în care ar fi aduse modificări semnificative în flota de vehicule de pasageri și de marfă, România ar putea atinge o pondere de 29% din sursele de energie regenerabilă (SRE) din total energie consumată în transporturi până în 2030. În transporturi, România ar beneficia foarte mult de la agregarea politicilor sale sub umbrela unei strategii naționale cuprinzătoare pe termen scurt și mediu.