Social Innovation Solutions, în parteneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului României și Smart Innovation Norway, lansează Ghidul de bune practici Climate Paths – un instrument strategic menit să accelereze tranziția verde în România. Conceput pentru cercetători, decidenți politici și antreprenori, ghidul oferă recomandări aplicabile pentru adoptarea tehnologiilor verzi și soluțiilor sustenabile, contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice.

Proiectul Climate Paths, desfășurat de Social Innovation Solutions, organizație recunoscută pentru proiectele sale de sustenabilitate și inovație socială, a reunit peste 200 de experți la Forumul „Bilateral Green Innovation: Climate Solutions” organizat în București, octombrie 2024, pentru a analiza provocările din cercetare și a identifica soluții aplicabile pentru integrarea tehnologiilor verzi.

Ulterior, o delegație română a vizitat Norvegia, unde a explorat ecosisteme inovatoare precum EIK Lab și Aggrator, exemple în care cercetarea și antreprenoriatul colaborează pentru dezvoltarea soluțiilor sustenabile. Simplificarea accesului la fonduri europene a permis implementarea rapidă a tehnologiilor de vârf, inclusiv sisteme avansate de captare a carbonului și aplicații digitale pentru optimizarea energetică.

În urma acestor activități și evenimente, a rezultat Ghidul de bune practici Climate Paths, care reunește principalele provocări și soluții pentru transformarea ecosistemului de cercetare și inovare din România.

„Ghidul Climate Paths este mai mult decât o listă de recomandări – este o oportunitate de a regândi modul în care România abordează cercetarea și inovarea. Avem acum exemple clare de bune practici care pot fi adaptate pentru a accelera tranziția verde și pentru a crea un impact real în economie și societate.” – Ciprian Stănescu, Președinte, Social Innovation Solutions.

Descarcă ghidul complet de aici: https://bit.ly/3CmYfJy

Provocările care frânează inovația

Cercetarea din România se confruntă cu o serie de probleme sistemice, care împiedică dezvoltarea unui ecosistem de inovare competitiv și sustenabil. Subfinanțarea cronică limitează dezvoltarea proiectelor relevante în domenii esențiale precum schimbările climatice sau tranziția verde, țara alocând în continuare unul dintre cele mai mici procente din PIB pentru cercetare și dezvoltare din Uniunea Europeană.

Infrastructura de cercetare insuficientă reduce capacitatea de implementare a tehnologiilor avansate și afectează colaborările internaționale. La acestea se adaugă o birocrație excesivă, care descurajează participarea cercetătorilor în proiecte europene și îngreunează procesele de transfer tehnologic. În plus, lipsa unui cadru legislativ stabil și predictibil îngreunează atragerea investițiilor private în cercetare și dezvoltare.

Problemele sunt amplificate de exodul tinerilor cercetători, care aleg adesea să lucreze în străinătate din cauza salariilor mici, oportunităților limitate și a unei culturi academice care nu încurajează inovația sau colaborarea interdisciplinară. În acest context, colaborarea dintre mediul academic și sectorul privat rămâne slab dezvoltată, afectând transferul tehnologic și comercializarea inovațiilor.

„Transformarea cercetării în România necesită un efort concertat și o abordare pe termen lung. Ghidul Climate Paths oferă un cadru de referință solid pentru a depăși barierele actuale și a crea un ecosistem de inovare adaptat realităților economice și sociale ale țării”, spune Mihaela Frăsineanu, Consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului României.

Concluziile ghidului: soluții pentru transformarea cercetării în România

Inspirat de bunele practici norvegiene, Ghidul Climate Paths propune soluții pragmatice pentru a depăși provocările actuale și a transforma cercetarea românească într-un motor al tranziției verzi. Printre recomandările-cheie se numără:

• Crearea unui cadru legislativ stabil și predictibil, care să sprijine atât cercetarea fundamentală, cât și cea aplicată, stimulând investițiile în tehnologii verzi.
• Dezvoltarea parteneriatelor public-privat eficiente, esențiale pentru transferul tehnologic rapid și comercializarea inovațiilor. Aceste parteneriate pot conecta mediul academic, sectorul privat și autoritățile publice.
• Creșterea investițiilor publice și private în cercetare, prin mecanisme de finanțare dedicate și simplificarea proceselor administrative pentru accesarea fondurilor.
• Implementarea unor programe de formare și educare, care să faciliteze integrarea tinerilor cercetători în ecosistemul de cercetare și inovare, cu accent pe abilitățile necesare pentru tranziția verde.
• Construirea unor ecosisteme de inovare colaborative, sprijinite de incubatoare tehnologice, laboratoare interdisciplinare și rețele colaborative, după modelul celor de succes din Norvegia.

Pentru ca România să joace un rol activ în tranziția verde europeană, este esențial să se intensifice cooperarea internațională pentru transferul de know-how și tehnologii inovatoare. Integrarea principiilor ESG (Environmental, Social, Governance) în toate politicile de cercetare și inovare va consolida poziția țării ca lider regional în domeniul sustenabilității și al tehnologiilor verzi.

Acest ghid face parte dintr-un efort mai amplu al proiectului „Climate Paths: Innovative Methods for Mitigating Climate and Environmental Impact”, CASE NUMBER: 2024/392445, implementat de Social Innovation Solutions în parteneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului României și Smart Innovation Norway, prin Open Call for Bilateral Cooperation in the Green Transition, finanțat prin EEA and Norway Grants 2014 – 2021 și operat de Innovation Norway.