Mai mult de opt români din zece recunosc nevoia de a-și schimba și adapta stilul de viață la efectele schimbărilor climatice, potrivit Sondajului anual cu privire la climă, comandat de Banca Europeană de Investiții (BEI). Printre provocările cu care se confruntă țara lor, respondenții au plasat schimbările climatice pe locul al doilea după creșterea costului vieții. Mulți sunt de părere că investițiile de acum în adaptare vor preveni creșterea costurilor în viitor.

În 2024, România a fost afectată de inundații grave provocate de furtuna Boris în perioada 14–16 septembrie, afectând în special județele Galați și Vaslui. Inundațiile au provocat cel puțin șapte decese, mii de evacuări și pagube la aproximativ 6 000 de case. Răspunsul de urgență a inclus pompieri militari care au folosit bărci și elicoptere pentru a salva sute de persoane, în timp ce guvernul a mobilizat resurse pentru a ajuta comunitățile afectate.

Pe măsură ce frecvența și gravitatea dezastrelor naturale cresc, continuă să crească și impactul economic al schimbărilor climatice. Oamenii de știință avertizează că aceste dezastre vor deveni din ce în ce mai costisitoare. Conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, Europa este în prezent continentul care se încălzește cel mai rapid, și se așteaptă ca fenomenele meteorologice extreme să crească odată cu creșterea temperaturilor globale. Această escaladare ridică probleme semnificative pentru infrastructură și amenință stabilitatea aprovizionării cu apă și alimente la nivel global, subliniind nevoia urgentă de strategii cuprinzătoare de adaptare la schimbările climatice.

„Adaptarea la schimbările climatice nu este doar o necesitate pentru România – este o investiție strategică în viitorul țării”, a declarat vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris. „Recunoașterea covârșitoare în rândul românilor a necesității de a acționa acum subliniază urgența activității noastre. Prin prioritizarea adaptării la schimbările climatice, ne putem salva comunitățile, crea locuri de muncă și construi o economie mai rezistentă. La BEI, suntem pe deplin angajați să ajutăm România să facă față acestor provocări, asigurându-ne că investițiile de astăzi se traduc în prosperitate și stabilitate pe termen lung pentru toți.”

BEI a publicat al șaptelea Sondaj anual cu privire la climă, care surprinde opiniile a peste 24 000 de respondenți din UE și SUA cu privire la schimbările climatice. La sondaj, realizat în august 2024, au participat și 1 000 de persoane din România..

O prioritate națională

Respondenții români consideră schimbările climatice a doua cea mai mare provocare cu care se confruntă țara, după creșterea costului vieții.

În acest context:

• 97 % dintre ei recunosc necesitatea de a se adapta la schimbările climatice (aproape de media UE de 94 %). Dintre aceștia, majoritatea (59 %, cu 9 puncte peste media UE de 50 %) consideră că adaptarea la schimbările climatice este o prioritate în România în următorii ani.

Adaptarea la schimbările climatice este văzută și ca o oportunitate economică și o investiție pe termen lung pentru țară:

• 92 % susțin că investițiile în adaptarea la schimbările climatice pot contribui la crearea de locuri de muncă și la stimularea economiei locale (față de 86 % în UE).
• 90 % consideră că adaptarea la schimbările climatice necesită investiții acum pentru a evita costuri mai mari în viitor (față de 85 % în UE).

Impactul schimbărilor climatice și schimbarea stilului de viață

În timp ce respondenții români recunosc oportunitățile economice ale măsurilor de adaptare la impactul schimbărilor climatice, experiența lor personală cu fenomenele meteorologice extreme sporește sentimentul că sunt necesare acțiuni urgente:

• 93 % (cu 13 puncte peste media UE) au suferit cel puțin un eveniment meteorologic extrem în ultimii cinci ani. Mai exact, 71 % au suferit din cauza căldurii extreme și a valurilor de căldură (cu 16 puncte peste media UE), 62 % s-au confruntat cu secete (cu 27 puncte peste media UE) și 44 % s-au confruntat cu furtuni puternice sau grindină (cu 10 puncte peste media UE).

Consecințele fenomenelor meteorologice extreme sunt atât tangibile, cât și variate.

• 83 % dintre respondenții români au menționat că au suferit cel puțin o consecință directă din cauza fenomenelor meteorologice extreme (cu 15 puncte peste media UE de 68 %). 37 % s-au confruntat cu probleme legate de întreruperea curentului electric sau de alimentarea cu energie (cu 17 puncte peste media UE), 29 % s-au confruntat cu probleme de sănătate, cum ar fi insolația sau probleme respiratorii (cu 9 puncte peste media UE) și 29 % au avut păduri sau spații naturale distruse în apropierea locuinței lor (cu 10 puncte peste media UE).

În acest context, românii sunt conștienți de necesitatea de a se adapta:

• 83 % dintre români (față de 72 % în UE) recunosc că vor trebui să își adapteze stilul de viață din cauza schimbărilor climatice

• 46 % (față de 35 % în UE) cred că vor fi nevoiți să se mute într-un loc mai puțin vulnerabil la schimbările climatice, chiar și la nivel local (pentru a evita inundațiile, incendiile forestiere sau alte fenomene meteorologice extreme)
• 38 % spun că vor fi nevoiți să se mute într-o regiune sau țară mai răcoroasă (cu 10 puncte peste media UE).

Adaptarea individuală la schimbările climatice necesită un nivel bun de informare. Majoritatea românilor (81 %, cu 10 puncte peste media UE de 71 %) spun că sunt informați cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a-și adapta eficient locuințele și stilul de viață. Cu toate acestea, majoritatea (61 %, aproape de media UE de 60 %) ignoră existența subvențiilor publice sau a stimulentelor financiare pentru sprijinirea acestor eforturi.

Priorități pentru măsurile de adaptare

Respondenții români au identificat următoarele priorități cheie pentru adaptarea locală la schimbările climatice:

• Plantarea de vegetație care este mai rezistentă la schimbările climatice (53 %, cu 18 puncte peste media UE)
• Răcirea orașelor (45 %)
• Îmbunătățirea infrastructurii, de exemplu, prin sisteme de drenaj mai bune, bariere împotriva inundațiilor, adăposturi împotriva furtunii sau rețele electrice rezistente (43 %)

Cu privire la întrebarea cine ar trebui să plătească pentru adaptarea la schimbările climatice:

• 36 % consideră că toată lumea ar trebui să plătească în mod egal
• 34 % consideră că costurile ar trebui să fie suportate de întreprinderile și industriile care contribuie cel mai mult la schimbările climatice
• 12 % spun că persoanele mai bogate ar trebui să suporte costurile prin impozite mai mari.

În ceea ce privește persoanele care ar trebui să beneficieze primele de ajutor în procesul de adaptare:

• 36 % consideră că toată lumea ar trebui să beneficieze în mod egal
• 29 % consideră că ar trebui să se acorde prioritate persoanelor mai în vârstă
• 24 % spun că persoanele care locuiesc în zone cu risc ridicat ar trebui să fie primele care să beneficieze

Grupul BEI

Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre ale acesteia. Instituția finanțează investiții solide care contribuie la obiectivele politicilor UE. Proiectele BEI consolidează competitivitatea, stimulează inovarea, promovează dezvoltarea durabilă, consolidează coeziunea socială și teritorială și sprijină o tranziție corectă și rapidă către neutralitatea climatică.

Grupul BEI, care cuprinde și Fondul European de Investiții (FEI), a semnat noi finanțări în valoare totală de 88 miliarde euro în 2023 – 90 % dintre acestea în Uniunea Europeană. Se așteaptă ca aceste angajamente să mobilizeze circa 320 miliarde euro în investiții, sprijinind 400 000 de întreprinderi și 5,4 milioane de locuri de muncă.

Toate proiectele finanțate de Grupul BEI sunt în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Grupul BEI nu finanțează investiții în combustibili fosili. Obiectivul este de a mobiliza 1.000 miliarde euro pentru a sprijini investițiile în durabilitatea climei și a mediului în deceniul până în 2030, așa cum se arată în Foaia de parcurs a Băncii privind schimbările climatice. Mai mult de jumătate din finanțările anuale ale Grupului BEI sprijină proiecte care contribuie direct la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, la adaptarea la acestea, precum și la un mediu mai sănătos.

Aproximativ jumătate din finanțările BEI din cadrul Uniunii Europene sunt direcționate către regiunile de coeziune, în care venitul pe cap de locuitor este mai mic. Acest lucru subliniază angajamentul Băncii de a promova creșterea favorabilă incluziunii și convergența standardelor de viață.

BEI și adaptarea la schimbările climatice în România

În 2024, România a primit sprijin din partea BEI pentru prima fabrică de anvelope cu emisii zero din lume, printr-un împrumut acordat Nokian Tyres, și pentru extinderea infrastructurii de energie verde a companiei belgiene de logistică imobiliară WDP la locațiile sale din țară. În 2023, noile angajamente ale BEI în România au inclus 119 milioane euro pentru aprovizionarea cu energie durabilă și 72 milioane euro pentru proiecte în domeniul apei, alături de dezvoltarea unei noi rețele de încărcare a vehiculelor electrice menite să promoveze un transport mai curat și acțiuni accelerate de combatere a schimbărilor climatice. BEI a investit, de asemenea, în siguranța nucleară, producția agricolă și dezvoltarea urbană; între timp finanțarea IMM-urilor și a întreprinderilor de dimensiune intermediară, precum și tranzacțiile de garantare ale FEI au sprijinit creșterea ecologică.

Sondajul BEI cu privire la climă

Banca Europeană de Investiții (BEI), banca climatică, publică astăzi cea de-a șaptea ediție a Sondajului său anual cu privire la climă.  Din 2018 și cu contribuția a peste 24 000 de respondenți, sondajul oferă informații despre ce cred oamenii din Uniunea Europeană și din Statele Unite despre schimbările climatice. Sondajul din acest an a fost realizat online (pe computer, tabletă sau telefon mobil) de către BVA Xsight în perioada 6–23 august 2024 în cele 27 de țări ale Uniunii Europene și în Statele Unite.