Schimbările climatice acționează ca un „multiplicator de amenințări”, în special pentru cei aflați la intersecția mai multor inegalități, printre care se numără și femeile. De la începutul anului 2019, cererea de locuri de muncă verzi a crescut cu 30% mai rapid decât piața muncii în general. Sectorul energetic din Europa, de exemplu, se așteaptă să genereze creșteri substanțiale ale numărului de locuri de muncă în domenii precum alimentarea cu apă, gestionarea deșeurilor, utilitățile și electricitatea, datorită progreselor în domeniul economiei circulare și al energiei regenerabile.

 Cu toate acestea, femeile ocupă doar 28% din locurile de muncă verzi în țările OCDE, chiar dacă locurile de muncă non-verzi sunt distribuite mult mai echitabil între femei și bărbați. În Franța, de exemplu, femeile dețin doar 18% din job-urile verzi, comparativ cu 40% în toate profesiile. Potrivit OECD Forum On Gender Equality: Navigating Global Transitions – Key Issues Paper, 2024, locurile de muncă verzi oferă salarii cu până la 20% mai mari decât alte locuri de muncă, iar excluderea femeilor din acest sector riscă să accentueze diferența salarială existentă la ora actuală între femei și bărbați.

Deși tranziția verde va aduce în general creșteri nete ale numărului de locuri de muncă, este probabil să ducă și la pierderea unor locuri de muncă existente, în special în sectoarele poluante. Chiar dacă aceste locuri de muncă sunt în mare parte deținute de bărbați, efectele negative asupra ocupării femeilor impun adoptarea unor politici de tranziție sensibile la gen în regiunile afectate. De exemplu, studiile privind restructurarea regiunilor miniere de cărbune sugerează că, în unele cazuri, bărbații șomeri au eliminat femeile de pe piața locală a muncii pe termen lung.

Mai mult, subreprezentarea femeilor în locurile de muncă verzi necesită abordarea decalajelor de gen în domeniile educaționale relevante. Deși fetele sunt mai înclinate să manifeste competențe fundamentale în domeniul durabilității mediului, femeile rămân în mare parte subreprezentate în domeniile de studiu legate de tranziția verde, în special în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Această lacună trebuie umplută urgent, deoarece cererea de expertiză verde depășește în prezent oferta disponibilă, iar numărul de locuri de muncă vacante în roluri ecologice a crescut cu 8% anual din 2015, în contrast cu o creștere de doar 6% în oferta de talent verde.

Rol esențial în obiectivele de mediu

Același raport OECD Forum On Gender Equality: Navigating Global Transitions – Key Issues Paper, 2024, arată că femeile joacă un rol important în atingerea obiectivului de emisii net-zero, însă egalitatea de gen în procesul decizional este departe de a fi realizată. În continuare, femeile rămân subreprezentate în pozițiile de leadership public în domeniul mediului. Potrivit UN Women, anul trecut, doar 23% dintre funcțiile de cabinet și 32% dintre miniștrii mediului la nivel mondial erau femei. Mai mult, Reprezentarea femeilor ca miniștri ai mediului, în delegații și ca reprezentanți naționali la convențiile de mediu ale Națiunilor Unite, cum ar fi Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), este și mai scăzută în multe țări în curs de dezvoltare, în ciuda vulnerabilității mai mari a acestora la impacturile climatice.

Însă, reprezentarea diversă din punct de vedere al genului în negocierile privind problematica mediului, nu garantează o participare substanțială a femeilor la aceste negocieri. Astfel, factori precum rasa, naționalitatea și cunoașterea limbii engleze, pot servi drept bariere discriminatorii, subliniind importanța adoptării intersecționalității – recunoașterea și integrarea diversității de experiențe și identități, cum ar fi genul, rasa, etnia, statutul socioeconomic și abilitatea fizică – în procesul decizional privind schimbările climatice.

Diversitatea de gen în luarea deciziilor și finanțarea verde joacă un rol esențial în promovarea sustenabilității și îmbunătățirea performanței corporative. Studiile arată că firmele cu o conducere mai diversificată din punct de vedere al genului tind să performeze mai bine din punct de vedere financiar, având randamente mai mari la capitaluri proprii, active și vânzări, precum și o stabilitate financiară mai mare pentru bănci. Directorii femei se concentrează adesea mai mult pe aspecte legate de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), prioritizând sustenabilitatea și practicile corporative responsabile.

Cercetările indică faptul că atunci când femeile ocupă cel puțin 30% din locurile din consiliile de administrație ale companiilor, impactul climatic al acestora se îmbunătățește semnificativ. De la Acordul de la Paris din 2015, firmele cu o diversitate mai mare de gen în management au redus emisiile de dioxid de carbon (CO2) cu aproximativ 5% mai mult decât cele cu o conducere predominant masculină. Acest lucru subliniază importanța promovării diversității de gen în leadership pentru a spori performanța corporativă și a contribui la sustenabilitate.

În plus, sprijinirea antreprenorilor femei și a afacerilor conduse de femei poate îmbunătăți accesul acestora la servicii financiare, favorizând emanciparea economică a femeilor și participarea lor la economia verde. Această integrare nu doar că stimulează inovația și creșterea economică, dar și contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă printr-o abordare mai echitabilă și incluzivă.

Mai sunt (încă) multe lucruri de făcut

Cu toate că legătura dintre gen și mediu este clară, la nivel internațional aceasta nu se traduce întotdeauna în politici mai receptive în ceea ce privește egalitatea de gen. La ora actuală, doar 57% dintre țările OCDE raportează că iau în considerare aspectele de gen în elaborarea politicilor de mediu, fie sistematic, fie ocazional. În plus, la nivel global, doar 55 de planuri naționale de acțiune pentru climă menționează explicit egalitatea de gen, și doar 23 recunosc femeile ca factori de schimbare în accelerarea angajamentelor climatice.

Există însă un potențial semnificativ ce poate fi fructificat cu scopul de a alinia obiectivele de egalitate de gen și protecție a climei prin politici de cooperare și investiții. Actori precum membrii Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDDAC) sau instituțiile financiare și fundațiile filantropice, abordează într-o oarecare măsură intersecția dintre schimbările climatice, degradarea mediului, pierderea biodiversității și inegalitatea de gen. Însă mai este destul de mult loc de intervenție. Spre exemplu, membrii OCDE DAC integrează obiectivele de egalitate de gen în doar 55% din totalul asistenței oficiale pentru dezvoltare legate de climă.

Includerea problematicii egalității de gen în politica climatică a generat la nivel global o divergență clară de opinii în rândul societăților și mediului de afaceri , așa cum relevă datele recente ale Uniunii Europene (UE). Unii respondenți și-au exprimat un sprijin puternic pentru această integrare (22,1%), deși o proporție aproape egală (19,8%) s-a opus ferm.

Participarea femeilor în industria financiară ar putea duce la o performanță mai ecologică, însă în prezent doar 1% din finanțarea climatică este alocată organizațiilor conduse de femei la nivel global. Abordarea acestor inegalități poate accelera nu doar egalitatea de gen, dar și progresul în direcția atingerii obiectivelor climatice globale.