În contextul în care pandemia și-a pus în ultimii 3 ani amprenta negativă asupra societății și lanțurilor de distribuție, frământările sociale și schimbările climatice ale căror efecte sunt tot mai vizibile peste tot în lume, au devenit dovada vie a faptului că riscurile sociale și de mediu au avut un puternic impact asupra mediului de afaceri și indivizilor, aproape peste noapte. Toate aceste elemente disruptive au sporit în ultimii doi ani interesul față de conceptul ESG mult mai mult decât în ultimii 20 de ani.
Potrivit raportului pe 2020 al US SIF Foundation referitor la tendințele și impactul investițiilor în sustenabilitate, volumul activelor administrate folosind strategiile ESG a crescut cu 42% de la 12 trilioane de dolari în 2018 la 17,1 trilioane dolari în 2020. Mai mult, Bloomberg Intelligence estimează că acestea vor putea atinge pragul de 53 de trilioane de dolari în 2025, ceea ce reprezintă o tremie din totalul activelor administrate la nivel global.
Studiile realizate la nivel internațional arată că în prezent sunt trei factori care duc la creșterea programelor și investițiilor având componenta de ESG. Primul este reprezentat de clienți și angajați care sunt tot mai mult interesați să rezoneze cu valorile și misiunea declarată a companiei cu care se află într-o relație comercială sau de muncă. Un studiu realizat recent de PWC la nivel mondial arată că 83% din consumatori cred că este responsabilitatea companiilor să fie active în realizarea de bune practici în domeniul ESG și că 86% dintre angajați preferă să sprijine sau să lucreze pentru companiile cu care rezonează pe anumite paliere. În aceste condiții, este clar că atât influența clienților cât și a angajaților în a acționa în direcția echității sociale și a luptei împotriva schimbărilor climatice vor continua să transforme organizațiile.
Cel de-al doilea factor se referă la creșterea cerințelor din partea investitorilor – atât individuali cât și instituționali. Aceștia sunt tot mai interesați să-și injecteze capitalul în proiecte care să aibă un impact pozitiv în societate, asupra mediului înconjurător sau mediului de afaceri, încercând să evite apariția unor riscuri și să ofere în paralel valoare adăugată. Nu în ultimul rând, cel de-al treilea factor care determină interesul tot mai mare pentru ESG este presiunea pusă de organismele de reglementare în sensul adoptării pe scară tot mai largă a unor practici sustenabile de business în mediul privat. La nivel global, guvernele s-au aliat într-un efort concertat de a stabili noi reglementări pentru diminuarea emisiilor de carbon. Un exemplu în acest sens este reglementarea Uniunii Europene privind reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% până în 2030, în timp ce guvernul britanic și-a asumat o reducere a acestora cu până la 78% până în 2035, iar Statele Unite cu 50-52% până în 2030. Și este puțin probabil ca această presiune a guvernelor pe implementarea unor măsuri în direcția sustenabilității să se diminueze în vreun fel în următorii ani.
Care sunt beneficiile implementării unor programe care respectă criteriile ESG?
Practica țărilor mai avansate în domeniul aplicării principiilor ESG arată că majoritatea companiilor au o mulțime de motivații să implementeze programe care respectă aceste principii. Iar aceste motivații țin, în mare parte de cerințele investitorilor în materie de sustenabilitate, presiunea exercitată de angajați care își doresc tot mai mult să rezoneze cu misiunea și valorile companiei pentru care lucrează – inclusiv pe zona de sustenabilitate – managementul riscurilor sau pentru a crea un avantaj competitiv pe piață. Centrul Stern pentru Afaceri Sustenabile din cadrul Universității din New York a concluzionat, în urma unui studiu derulat între 2015 și 2020 că există o relație cu impact pozitiv între performanța bazată pe măsurile ESG și performanța financiară.
Pentru o companie, indiferent de domeniul în care activează, o strategie ESG foarte bine pusă la punct îi oferă acesteia oportunități de a pătrunde pe noi piețe sau de a-și crește prezența pe piețele deja existente. Prin contrast, o companie care se asociază cu practici care nu sunt în concordanță cu mediu sau cu diferite aspecte sociale, cum ar fi violarea drepturilor omului sau distrugerea mediului înconjurător se poate afla în situația de a pierde clienți sau de a se confrunta cu stoparea activității.
În schimb, companiile care manifestă un puternic accent către ESG pot beneficia, de asemenea, de reducerea costurilor prin scăderea consumului de resurse, minimizarea consumului de energie și apă, diminuarea consumului de materii prime, toate acestea în paralel cu creșterea scoringului ESG în raportările de sustenabilitate. Important de reținut este că programele ESG necesită alocarea unor resurse financiare și umane suplimentare, care să fie angrenate în dezvoltarea și implementarea acestor inițiative.
Nu în ultimul rând, beneficiile integrării conceptelor ESG în practicile de business se referă la îmbunătățirea relației cu investitorii și atragerea de capital. Din ce în ce mai mult, investitorii sunt în căutarea de companii care sunt pregătite atât pentru tranziția către o economie cu o amprentă de carbon cât mai redusă, cât și pentru implementarea de măsuri de adaptare la schimbările climatice.
