Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat, cu ocazia lansării raportului anual al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu(UNEP), că ne îndreptăm către o creștere de 2,6 grade Celsius pe parcursul acestui secol dacă măsurile angajate pentru limitarea încălzirii globale nu sunt îmbunătățite drastic. Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a declarat că sunt „periculos de departe de obiectiul d elimitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius”, cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015. 

Conform raportului, chiar dacă națiunile își vor respecta angajamentele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, temperaturile globale ar fi, la sfârșitul secolului, cu 2,6 grade Celsius mai ridicate în raport cu cu nivelurile preindustriale. Aceste estimări sunt mai sumbre decât cele de anul trecut – încălzire de la 2,3 grade Celsius la 2,5 grade Celsius – în special ca urmare a retragerii Statelor Unite, al doilea cel mai mare poluator mondial, din Acordul de la Paris și a revizuirii estimărilor privind emisiile istorice.

În contextul politicilor actuale, fără a ține cont de angajamentele luate pentru îmbunătățirea situației, încălzirea globală ar putea ajunge chiar la 2,8 grade Celsius până în 2100, adică dublul nivelului actual, în timp ce lumea se confruntă deja cu numeroase fenomene climatice extreme (inundații mortale, valuri de căldură brutale, incendii incontrolabile), precum cele care au afectat Europa în această vară.

„Consecințele sunt deja devastatoare”, dar aceasta „nu înseamnă, totuși, că trebuie să renunțăm”, a subliniat Guterres, cu trei săptămâni înainte de cea de-a 31-a conferință a ONU privind schimbările climatice, COP31, care se va desfășura între 9 și 20 noiembrie în Turcia.

Emisiile de gaze cu efect de seră, asociate cu arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, se mențin „la niveluri record” în 2025. Iar planurile naționale privind clima și politicile actuale sunt „periculos de insuficiente”, însă „dispunem de instrumentele necesare pentru a schimba cursul și a ne îndepărta de prăpastie”, a estimat Guterres. Dintre cei șase cei mai mari emițători, datele preliminare pentru 2025 indică o creștere a emisiilor în Statele Unite, Indonezia și China, și o scădere în India, Rusia și Uniunea Europeană.

Posibilitatea de a menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius a dispărut, se afirmă în raport, după decenii de acțiuni insuficiente în domeniul climei, în special din partea țărilor bogate din G20, responsabile pentru trei sferturi din emisii. „Este vorba de un eșec istoric al conducerii politice. Datele științifice sunt clare de zeci de ani, dar guvernele au preferat să amâne deciziile în loc să acționeze. Consecințele se vor măsura în vieți pierdute, nu doar în grade de încălzire”, a declarat Mohamed Adow, directorul Power Shift Africa, organizație care caută să mobilizeze opinia publică în Africa pe tema schimbărilor climatice.

Oamenii de știință avertizează că fiecare fracțiune de grad suplimentară peste pragul de 1,5 grade Celsius sporește frecvența fenomenelor meteorologice extreme și probabilitatea unor schimbări ireversibile pentru planetă, de la dispariția recifelor de corali până la topirea permafrostului.

Fereastra de oportunitate se închide

Raportul conține, totuși, și un scenariu mai favorabil, în care încălzirea ar atinge un nivel maxim de 1,7 grade Celsius sau de 1,8 grade Celsius, înainte de a reveni sub 1,5 grade Celsius până în 2100. Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile globale ar trebui să scadă cu 18% până în 2030, cu 45% până în 2035 și cu 69% până în 2040, comparativ cu nivelul din 2025.

Prin comparație, îndeplinirea angajamentelor climatice actuale va duce doar la o scădere de 5-8% până în 2030 și de 11-15% până în 2035, potrivit ONU. „Momentul decisiv – cel în care totul se decide – a sosit; este acum, nu mai târziu”, a declarat Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP, avertizând că „fereastra de oportunitate se închide”.

Pentru aceasta, țările vor trebui să-și accelereze progresele deja realizate – capacitatea mondială în domeniul energiilor regenerabile a crescut de trei ori mai repede decât se preconiza, iar implementarea energiei solare fotovoltaice s-a multiplicat de șapte ori – și să-și crească dinamica într-o manieră semnificativă, a arătat și Anne Olhoff, una dintre autoarele raportului.

Unele obstacole persistă, însă, în special în ceea ce privește renunțarea treptată la combustibilii fosili – unde ‘nu constatăm niciun progres pe măsura exigențelor’, după cum a subliniat Olhoff – precum și în ceea ce privește defrișările.