Recent, compania IULIUS, alături de o echipă multidisciplinară de experți de mediu, a demarat cel mai amplu proiect de bioremediere din Europa al unui investitor privat, cu scopul de a reda Constanței un teren din inima orașului, poluat și inactiv de peste un deceniu. Investiția în demersul de remediere se ridică la peste 29 de milioane de euro și reprezintă a doua etapă (după cercetările arheologice) a demersului investițional de peste 800 de milioane de euro pentru reconversia fostei platforme Oil Terminal într-un ansamblu urbanistic integrat.

Proiectul reprezintă un concept semnat de biroul de arhitectură Foster + Partners și va include mai multe componente:  concepte culturale și educaționale; retail – cu un mix complet de servicii, branduri, facilități care să susțină mediul antreprenorial local și să răspundă cerințelor comunității; funcțiuni și servicii de utilitate publică; entertainment și edutainment; facilități sportive și de recreere; parc și grădină botanică; office; soluții pentru conectivitatea și mobilitatea pietonală, velo și auto.

Unicitatea demersului este dată de dezvoltarea unei metode și formule științifice inovatoare, special create pentru a rezolva problemele din acest sit, de amploarea arealului, care cuprinde 38 de hectare de teren industrial, dar și de faptul că procesul presupune atât remedierea solului, cât și a apei subterane din zona sitului contaminat.

 „Această zonă a avut, timp de decenii, un rol istoric în dezvoltarea Constanței și a fost un motor de susținere economică. Ne propunem să transformăm acest spațiu, aflat în inima Constanței, dintr-un simbol al industriei de altădată într-un proiect de regenerare urbană, curat, modern și integrat în viața comunității, care să devină un nou pol de dezvoltare pentru oraș, din toate punctele de vedere. Cel mai important pas îl facem acum, acela de a vindeca o zonă contaminată a orașului și de a o transforma într-un proiect pentru generații, verde și cu impact în evoluția Constanței în destinație atractivă și activă întreg anul”, a spus Raluca Munteanu, Director Dezvoltare IULIUS.

38 de hectare cu o contaminare istorică

Procesul de bioremediere se realizează într-o zonă apropiată de centrul orașului, cu un trecut industrial îndelungat, care a găzduit un depozit cu peste 30 de rezervoare cu produse petroliere.

„Platforma nu a mai fost folosită de mai bine de zece ani, ca urmare a incompatibilității activității în centrul orașului, dar mai ales a vechimii rezervoarelor, care au fost construite în urmă cu aproape 100 de ani și pentru care remedierea tehnică nu era fezabilă. În 80 de ani de activitate, era practic imposibil ca acest teren să nu fie afectat. Partea de remediere a fost un obiectiv cheie pentru noi, iar asumarea lui de către compania IULIUS a reprezentat un argument suplimentar în dezvoltarea parteneriatului, adițional expertizei în dezvoltarea unor proiecte de regenerare urbană de amploare și cu impact concret în dezvoltarea orașelor, așa cum ne dorim să se întâmple și în Constanța. Demersul acesta este un pas important în realizarea acestui proiect și un motiv de mândrie, pentru că, astfel, terenul va putea fi valorificat în interesul comunității”, a declarat Sorin Ciutureanu, Director General Oil Terminal.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Procesul de bioremediere este unic prin metodologie și amploare. Cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA) București au dezvoltat o formulă originală de microorganisme naturale, selectate chiar din situl contaminat, capabile să biodegradeze hidrocarburile petroliere. Metoda amplifică procesul natural de vindecare și reduce semnificativ durata remedierii.  Bioremedierea solului este completată de procesul de remediere a apei subterane: realizarea unei bariere hidrogeologice, prin realizarea unor foraje de pompare a apei contaminate, pomparea apei subterane într-o stație de epurare și utilizarea apei subterane tratate în scopuri diverse, sigure, cum ar fi acțiuni de curățenie sau irigare spații verzi.

Totodată, la baza săpăturilor se va realiza izolarea zonei contaminate utilizând o barieră fizică –  geomembrană de înaltă densitate și durabilitate – cu scopul de a stopa migrarea poluantului  pe orizontală și pe adâncime. Finalizarea acestui proces complex de bioremediere a solului și tratare a apei subterane freatice, asigură siguranța zonei și posibilitatea de a fi dezvoltată. O zonă cu probleme de mediu, perpetuate și multiplicate în decursul a decenii, va deveni nu doar sustenabilă, ci și punct de atracție pentru întreaga comunitate.

Terenurile degradate vor costa Europa și UK 1,6 trilioane de lire sterline până în 2050

Costul curățării terenurilor degradate în urma poluării cauzate de așa numitele substanțe chimice toxice „eterne” (PFAS) ar putea depăși 1,6 trilioane de lire sterline în Regatul Unit și Europa pe o perioadă de 20 de ani, echivalentul unei facturi anuale de 84 de miliarde de lire, arată o investigație realizată de Forever Lobbying Project ce a implicat 46 de jurnaliști și 18 experți din 16 țări. Numărul zonelor cu poluare ridicată din Marea Britanie este, de asemenea, în creștere. Dacă emisiile nu sunt restricționate și controlate, costurile de curățare vor ajunge la 9,9 miliarde de lire pe an doar în Regatul Unit, arată aceeași investigație.

PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice), cunoscute sub denumirea de „substanțe chimice eterne”, sunt utilizate pe scară largă în produse de consum și procese industriale. De la cutii de pizza sau produse cosmetice și până la îmbrăcăminte impermeabilă, spumă pentru stingerea incendiilor și produse farmaceutice, aceste substanțe se regăsesc în aproape toate bunurile de care ne folosim și care apoi ajung deșeuri.  PFAS sunt omniprezente și au fost detectate în apa potabilă și în apele de suprafață din întreg Regatul Unit, ceea ce face ca sarcina de remediere să fie extrem de mare și complexă. Zonele cu contaminare ridicată includ gropile de gunoi, aeroporturile, siturile militare, deversările de ape uzate, nămolul provenit din tratarea apelor uzate, producătorii și utilizatorii industriali de PFAS, precum și locurile unde au fost folosite cantități mari de spumă pentru stingerea incendiilor.

Importanța terenurilor se află de ceva vreme în centrul agendei globale de mediu: Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării își propune să atingă neutralitatea degradării terenurilor până în 2030, inclusiv prin restaurarea a 1,5 miliarde de hectare de terenuri. De altfel, capacitatea solului de a stoca carbon, de a găzdui apă dulce și de a hrăni aproximativ 9,8 miliarde de oameni până în anul 2050, depinde de fertilitatea solului, integritatea ecosistemelor și păstrarea pădurilor, turbăriilor și mangrovelor. Acest lucru înseamnă că avem nevoie de biodiversitate pentru a susține culturile agricole și pentru a le ajuta să se adapteze la schimbările climatice.