Schimbările tehnologice, fragmentarea geoeconomică, incertitudinea economică, schimbările demografice și tranziția ecologică – individual și în combinație – se numără printre principalii factori care se așteaptă să modeleze și să transforme piața globală a muncii până în 2030. Raportul privind Viitorul Locurilor de Muncă 2025, realizat de World reunește perspectiva a peste 1 000 de angajatori de top la nivel mondial – reprezentând în mod colectiv peste 14 milioane de lucrători din 22 de sectoare industriale și 55 de economii din întreaga lume – pentru a examina modul în care aceste macrotendințe influențează locurile de muncă și competențele, precum și strategiile de transformare a forței de muncă pe care angajatorii intenționează să le adopte ca răspuns, în perioada 2025 – 2030.
Digitalizarea pe scară largă va fi cea mai transformatoare tendință – atât în ceea ce privește tendințele legate de tehnologie, cât și în general – 60% dintre angajatori așteptându-se ca aceasta să le transforme activitatea până în 2030. Progresele tehnologice, în special inteligența artificială și prelucrarea informațiilor (86%), robotica și automatizarea (58%), precum și generarea, stocarea și distribuția energiei (41%), sunt, de asemenea, preconizate a fi transformatoare. Se preconizează că aceste tendințe vor avea un efect divergent asupra locurilor de muncă, determinând atât rolurile cu cea mai rapidă creștere, cât și cele cu cea mai rapidă scădere, și alimentând cererea de competențe legate de tehnologie, inclusiv IA și big data, rețele și securitate cibernetică și alfabetizare tehnologică, care se preconizează a fi primele trei competențe cu cea mai rapidă creștere.
Creșterea costului vieții se situează pe locul al doilea în topul celor mai transformative tendințe generale – și pe primul loc în topul tendințelor legate de condițiile economice – jumătate dintre angajatori așteptându-se ca aceasta să le transforme activitatea până în 2030, în ciuda unei reduceri anticipate a inflației globale. Încetinirea economică generală, într-o mai mică măsură, rămâne, de asemenea, pe primul loc și se așteaptă să transforme 42% dintre întreprinderi. Se preconizează că inflația va avea o perspectivă mixtă asupra creării nete de locuri de muncă până în 2030, în timp ce o creștere mai lentă ar trebui să înlocuiască 1,6 milioane de locuri de muncă la nivel mondial. Se preconizează că aceste două efecte asupra creării de locuri de muncă vor crește cererea de gândire creativă și de competențe de reziliență, flexibilitate și agilitate.
Atenuarea schimbărilor climatice este a treia cea mai transformatoare tendință la nivel global – și cea mai importantă tendință legată de tranziția ecologică – în timp ce adaptarea la schimbările climatice ocupă locul șase, 47% și, respectiv, 41% dintre angajatori așteptându-se ca aceste tendințe să le transforme activitatea în următorii cinci ani. Acest lucru generează cerere pentru posturi precum ingineri în domeniul energiei regenerabile, ingineri de mediu și specialiști în vehicule electrice și autonome, toate acestea numărându-se printre cele 15 locuri de muncă cu cea mai rapidă creștere. De asemenea, se preconizează că tendințele climatice vor determina o concentrare sporită asupra gestionării mediului, care a intrat pentru prima dată pe lista celor 10 competențe cu cea mai rapidă creștere din Raportul privind viitorul locurilor de muncă.
Schimbări demografice
Se consideră din ce în ce mai mult că două schimbări demografice transformă economiile globale și piețele forței de muncă: îmbătrânirea și declinul populației de vârstă activă, predominant în economiile cu venituri ridicate, și creșterea populației de vârstă activă, predominant în economiile cu venituri reduse. Aceste tendințe determină o creștere a cererii de competențe în materie de gestionare a talentelor, predare și mentorat, precum și motivație și autocunoaștere. Îmbătrânirea populației determină creșterea numărului de locuri de muncă în domeniul sănătății, cum ar fi infirmierele, în timp ce creșterea populației în vârstă de muncă determină creșterea numărului de profesii legate de educație, cum ar fi profesorii din învățământul superior.
De asemenea, se preconizează că fragmentarea geoeconomică și tensiunile geopolitice vor determina transformarea modelului de afaceri într-o treime (34%) din organizațiile intervievate în următorii cinci ani. Peste o cincime (23%) dintre angajatorii globali identifică restricțiile crescute privind comerțul și investițiile, precum și subvențiile și politicile industriale (21%), ca factori care le modelează operațiunile. Aproape toate economiile pentru care respondenții se așteaptă ca aceste tendințe să fie cele mai transformatoare au schimburi comerciale semnificative cu Statele Unite și/sau China. Angajatorii care se așteaptă ca tendințele geoeconomice să le transforme afacerile sunt, de asemenea, mai predispuși la operațiuni offshore – și chiar mai predispuși la operațiuni re-shore. Aceste tendințe stimulează cererea de posturi legate de securitate și creșterea cererii de competențe în domeniul rețelelor și al securității cibernetice. De asemenea, acestea cresc cererea pentru alte competențe centrate pe om, cum ar fi reziliența, flexibilitatea și agilitatea, precum și leadershipul și influența socială.
Extrapolând din previziunile împărtășite de respondenții la sondajul privind viitorul locurilor de muncă, pe baza tendințelor actuale din perioada 2025-2030, crearea și distrugerea de locuri de muncă ca urmare a transformării structurale a pieței muncii se va ridica la 22% din totalul locurilor de muncă actuale. Se preconizează că acest lucru va implica crearea de noi locuri de muncă echivalente cu 14 % din totalul locurilor de muncă actuale, ceea ce înseamnă 170 de milioane de locuri de muncă. Cu toate acestea, se preconizează că această creștere va fi compensată de înlocuirea a echivalentul a 8% (sau 92 de milioane) din locurile de muncă actuale, rezultând o creștere netă de 7% din totalul locurilor de muncă, sau 78 de milioane de locuri de muncă.
Muncă manuală va rămâne la mare cerere
Totodată, angajații din prima linie vor înregistra cea mai mare creștere în termeni absoluți de volum, Aceste slujbe includ lucrătorii agricoli, șoferii de livrări, lucrătorii din construcții, vânzătorii și lucrătorii din industria alimentară. Se preconizează, de asemenea, o creștere semnificativă în următorii cinci ani a numărului de locuri de muncă în domeniul îngrijirii, cum ar fi asistenții medicali, asistenții sociali și consilierii și asistenții de îngrijire personală, precum și a locurilor de muncă în domeniul educației, cum ar fi profesorii din învățământul terțiar și secundar.
Rolurile legate de tehnologie reprezintă locurile de muncă cu cea mai rapidă creștere în termeni procentuali, inclusiv specialiștii Big Data, inginerii Fintech, specialiștii AI și Machine Learning și dezvoltatorii de software și aplicații. Rolurile în domeniul ecologiei și al tranziției energetice, inclusiv specialiștii în vehicule autonome și electrice, inginerii de mediu și inginerii în domeniul energiei regenerabile, figurează, de asemenea, în topul rolurilor cu cea mai rapidă creștere.
Lucrătorii de birou și secretariat – inclusiv casierii și funcționarii de la casa de bilete, precum și asistenții administrativi și secretarii executivi – sunt așteptați să înregistreze cea mai mare scădere în cifre absolute. În mod similar, întreprinderile se așteaptă ca funcțiile cu cea mai rapidă scădere să includă funcționarii din serviciile poștale, casierii de bancă și funcționarii de la introducerea datelor.
În medie, lucrătorii se pot aștepta ca două cincimi (39%) din competențele lor existente să fie transformate sau să devină depășite în perioada 2025-2030. Cu toate acestea, această măsură a „instabilității competențelor” a încetinit în comparație cu edițiile anterioare ale raportului, de la 44% în 2023 și un punct culminant de 57% în 2020, în urma pandemiei. Această constatare s-ar putea datora unei proporții tot mai mari de lucrători (50 %) care au finalizat măsurile de formare, recalificare sau perfecționare profesională, față de 41 % în ediția 2023 a raportului.
Gândirea analitică rămâne cea mai căutată competență de bază în rândul angajatorilor, șapte din zece companii considerând-o esențială în 2025. Aceasta este urmată de reziliență, flexibilitate și agilitate, alături de leadership și influență socială.
AI și Big Data
Inteligența artificială și big data se află în fruntea listei competențelor cu cea mai rapidă creștere, urmate îndeaproape de rețele și securitate cibernetică, precum și de alfabetizarea tehnologică. În completarea acestor competențe legate de tehnologie, se preconizează că gândirea creativă, reziliența, flexibilitatea și agilitatea, precum și curiozitatea și învățarea pe tot parcursul vieții vor continua să crească în importanță în perioada 2025-2030. În schimb, dexteritatea manuală, rezistența și precizia se remarcă printr-o scădere netă notabilă a cererii de competențe, 24% dintre respondenți prevăzând o scădere a importanței acestora.
Deși se preconizează o creștere a numărului de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, diferențele de competențe existente și emergente între rolurile în creștere și cele în declin ar putea exacerba deficitele de competențe existente. Se anticipează că cele mai importante competențe care diferențiază locurile de muncă în creștere de cele în declin vor cuprinde reziliența, flexibilitatea și agilitatea; gestionarea resurselor și operațiunile; controlul calității; programarea și alfabetizarea tehnologică.
Având în vedere aceste cerințe în materie de competențe în continuă evoluție, amploarea creșterii și recalificării preconizate a forței de muncă rămâne semnificativă: dacă forța de muncă mondială ar fi formată din 100 de persoane, 59 ar avea nevoie de formare până în 2030. Dintre acestea, angajatorii prevăd că 29 ar putea fi perfecționate în rolurile lor actuale și 19 ar putea fi perfecționate și redistribuite în altă parte în cadrul organizației lor. Cu toate acestea, este puțin probabil ca 11 dintre aceștia să primească recalificarea sau perfecționarea necesară, ceea ce le va pune în pericol perspectivele de angajare.
Deficitul de competențe este considerat în mod categoric cel mai mare obstacol în calea transformării întreprinderilor de către respondenții la sondajul privind viitorul locurilor de muncă, 63% dintre angajatori identificându-l ca fiind un obstacol major în perioada 2025 – 2030. În consecință, 85 % dintre angajatorii intervievați intenționează să acorde prioritate îmbunătățirii competențelor forței de muncă, 70 % dintre angajatori așteptându-se să angajeze personal cu noi competențe, 40 % intenționând să reducă personalul pe măsură ce competențele acestuia devin mai puțin relevante și 50 % intenționând să facă tranziția personalului de la roluri în declin la roluri în creștere.
Sănătatea angajaților
Sprijinirea sănătății și bunăstării angajaților este de așteptat să fie un obiectiv principal pentru atragerea de talente, 64% dintre angajatorii intervievați identificând-o ca fiind o strategie cheie pentru creșterea disponibilității talentelor. Inițiativele eficiente de recalificare și perfecționare profesională, împreună cu îmbunătățirea progresului și promovării talentelor, sunt, de asemenea, considerate ca având un potențial ridicat de atragere a talentelor. Finanțarea – și furnizarea – de cursuri de recalificare și de perfecționare sunt considerate cele mai binevenite două politici publice pentru creșterea disponibilității talentelor.
Studiul privind viitorul locurilor de muncă constată, de asemenea, că adoptarea inițiativelor privind diversitatea, echitatea și incluziunea rămâne în creștere. Potențialul de extindere a disponibilității talentelor prin valorificarea diverselor grupuri de talente este evidențiat de patru ori mai mulți angajatori (47%) decât în urmă cu doi ani (10%). Inițiativele privind diversitatea, echitatea și incluziunea au devenit mai răspândite, 83% dintre angajatori declarând că au implementat o astfel de inițiativă, față de 67% în 2023. Astfel de inițiative sunt deosebit de populare pentru companiile cu sediul central în America de Nord, cu o rată de adoptare de 96%, și pentru angajatorii cu peste 50.000 de angajați (95%).
Până în 2030, puțin peste jumătate dintre angajatori (52%) anticipează alocarea unei părți mai mari din veniturile lor pentru salarii, în timp ce doar 7% se așteaptă ca această parte să scadă. Strategiile salariale sunt determinate în principal de obiectivele de aliniere a salariilor la productivitatea și performanța lucrătorilor și de concurența pentru păstrarea talentelor și a competențelor. În cele din urmă, jumătate dintre angajatori intenționează să își reorienteze activitatea ca răspuns la IA, două treimi intenționează să angajeze talente cu competențe specifice IA, în timp ce 40% anticipează reducerea forței de muncă atunci când IA poate automatiza sarcini.
articole recomandate