Turismul sustenabil este unul din domeniile cu potențial semnificativ de creștere, prin prisma necesității de a dezvolta un model economic sustenabil, capabil să ofere generațiilor viitoare cel puțin aceleași condiții de trai ca și cele din prezent. În timp ce în țările vest europene acesta reprezintă un sector dezvoltat, conturat de sine stătător în structura industriei turismului, în România domeniul este încă unul emergent, în ciuda a ceea ce poate oferi țara noastră în materie de experiență turistică. Slaba calitate a serviciilor feroviare din România și lipsa de adaptare a acestora la elementele definitorii ale turismului durabil sunt doar câteva dintre frânele considerabile în dezvoltarea acestui sector pe plan local. Raluca Teodor, fondator al Romania Active, agenție de ecoturism specializată în oferirea de sejururi active în România explică pentru Jurnal de Sustenabilitate ce înseamnă turismul sustenabil, care este mecanismul din spatele acestui concept și cum ar putea România să fructifice acest sector cu potențial.

Ce înseamnă turismul durabil și cum poate contribui acesta la sănătatea generală a unei țări în ceea ce privește mediul, biodiversitatea și resursele naturale?

Turismul durabil cuprinde o paletă largă de aspecte, dar aș menționa cei trei piloni principali: creșterea beneficiilor economice și sociale ale comunităților locale, contribuția la protejarea patrimoniului cultural și contribuția la protejarea mediului natural. Activitatea de turism trebuie să fie planificată astfel încât impactul pozitiv asupra celor trei aspecte de mai sus să fie cât mai mare posibil, dar și să asigure o reducere a impactului negativ asupra comunităților locale vizitate și asupra stilului de viață al acestora. Beneficiile ecoturismului trebuie să revină în mare parte și comunităților locale, iar acest lucru se referă în principiu la folosirea resurselor locale  – ghizi, producători sau furnizori locali, facilități hoteliere locale  – astfel încât viitoarele generații de turiști să se bucure de ce poate oferi țara respectivă. În cazul nostru, de exemplu, pentru serviciile de cazare, vom avea întotdeauna ca primă opțiune pensiunile înființate ca afaceri de familie sau micile hoteluri locale, în detrimentul lanțurilor internaționale de hoteluri. Dacă vrem însă să mergem mai în profunzime, și în funcție și de specificitățile fiecărei zone, putem vorbi și despre drepturile omului, bunăstarea animalelor, etc.

Care sunt strategia și prioritățile voastre în ceea ce privește turismul sustenabil în România?

Știm că una din consecințele negative ale turismului rezultă din transport și generarea de deșeuri. Astfel, două dintre direcțiile noastre de acțiune merg în acest sens. Suntem probabil una din puținele agenții de turism care folosește trenul ca mijloc de deplasare pentru aproximativ 50% din clienți și totodată, tot pentru aproximativ 50% din volumul de ture, activitățile se petrec door-to-door: oaspeții noștri pleacă în drumeție, pe jos sau cu bicicleta și ajung în același mod la următorul loc de cazare. Astfel, chiar dacă facem circuite, datorită lipsei transportului, emisiile noastre de carbon sunt minime sau chiar zero. În ceea ce privește ambalajele, încercăm să diminuăm cât mai mult posibil cantitatea de deșeuri reciclabile generate de clienții noștri pe timpul derulării activităților pe care le facilităm pentru aceștia. Nu în ultimul rând, pot să spun că aproape 100% din prețul pe care turiștii îl plătesc pentru sejurul lor se întoarce în economia locală.

Care este valoarea pe care Romania Active o aduce comunităților în care își desfășoară activitatea?

Acordăm o atenție deosebită promovării patrimoniului, tradițiilor și culturii locale. Grupurile noastre de turiști contribuie la menținerea unor activități și meserii cu specific local, care sunt pe cale de dispariție. În momentul în care un țesător sau un muzician care cântă la instrumente tradiționale care astăzi nu mai sunt folosite la diferite festivități locale primește vizita unor grupuri de turiști dornici să afle istoria acestor tradiții, primesc un imbold de a continua, pentru că văd un beneficiu comercial în urma practicării acestor activități. Nu în ultimul rând, căutăm mereu să conectăm oamenii și să aducem unitatea culturală care poate contribui la o societate care să trăiască în mai multă armonie.

Cum se poate crea un model durabil și viabil din punct de vedere economic pentru turismul intern în România?

De 15 ani ne-am specializat pe turismul de incoming sau receptor, ceea ce înseamnă că aducem turiști străini în România cu scopul de a le oferi o experiență memorabilă aici. În tot acest timp, am lucrat foarte puțin cu piața internă, dar indiferent de tipul de turiști cu care am lucrat – români sau străini – aceștia au apreciat principiul care ne ghidează munca noastră: cum să generăm experiențe care să aibă un impact pozitiv asupra comunităților, dar care să fie și memorabile pentru turiștii noștri? În plus, prin experiențele pe care le oferim clienților noștri, ne dorim să contribuim la creșterea nivelului de cunoaștere și înțelegere a zonei din România pe care aceștia o vizitează.

Se întrevăd semnele apariției sectorului de turism sustenabil în România? În ce stadiu de dezvoltare se află acesta?

Există deja mai multe asociații pe segmentul ecoturismului din România. Agenția noastră este membră a Asociației de Ecoturism din România (AER), organism care reunește reprezentanți ai sectorului public și privat, cu scopul de a contribui la conservarea naturii și la dezvoltarea durabilă în România. De asemenea, AER promovează și inițiativele de conștientizare a turiștilor privind comunitățile locale, precum și folosirea resurselor acestor comunități în activitățile turistice. Cu toate că turismul sustenabil în România este încă într-un stadiu incipient de dezvoltare, cu sprijinul AER, România are la ora actuală o strategie naţională de dezvoltare a ecoturismului pe perioada 2018-2027.

Cum stau țările vecine la acest capitol și ce lecții poate învăța România din experiența acestora?

Dintre toate țările vecine, Ungaria și Bulgaria sunt cele care stau cel mai bine la acest capitol. Bulgaria de exemplu, are și o strategie națională de turism sustenabil pe perioada 2014-2030, cu un sistem de măsurare și monitorizare deja pus în aplicare. La polul opus se află Serbia, unde acest sector nu este încă foarte dezvoltat, fie și prin prisma unui singur fapt: acolo, managementul deșeurilor este încă un concept foarte nou. În România sunt câteva regiuni care promovează intens ecoturismul, Banatul Sârbesc, unde avem și noi circuite cu bicicletele, fiind un exemplu în acest sens.

Ce se poate face la nivel de politică publică pentru sprijinirea dezvoltării turismului sustenabil în România?

Toate politicile publice de dezvoltare durabilă au influență și asupra turismului. Turismul a fost mereu un domeniu de interfață, iar rezultatele lui pozitive au fost mereu influențate de strategia administrației locale și naționale pe toate planurile: protecția mediului, investiții în cultură, infrastructură, etc. De exemplu, îmbunătățirea transportului feroviar ar avea un impact favorabil asupra ecoturismului. Ca un paradox, în România există un traseu pe Dunăre de Euro Velo, dar nu există un tren pe ruta București  – Orșova cu vagon de biciclete sau un tren București – Tulcea cu vagon de biciclete, viteză și conditii decente de transport. Un bun ghid de orientare pentru administrațiile locale sau naționale ar fi codul deontologic al Organizației Mondiale a Turismului: politicile și activitățile turistice sunt realizate respectând patrimoniului artistic, arheologic și cultural, care trebuie să fie protejat și transmis generațiilor viitoare.

Sunt deja anumite zone din România unde acest sector a prins contur? Dacă da, care sunt acestea?

Primele care îmi vin în minte sunt Colinele Transilvaniei, Țara Dornelor, Banatul Sârbesc unde avem și noi circuite cu bicicletele, sau Tușnad. De asemenea, sunt multe regiuni emergente care și-au dat seama de importanța domeniului și fac eforturi la nivel mai centralizat de a avea o politică de ecoturism, Țara Hațegului sau Piatra Craiului fiind două exemple în acest sens.