Top tendințelor în dezvoltarea sustenabilă în 2023 indică o schimbare majoră la nivel mondial, criteriile de decarbonizare depășind standardele existente ale metodologiilor de certificare a clădirilor. Criteriile de la baza certificărilor verzi rămân unul dintre pilonii dezvoltării durabile, dar strategiile de decarbonizare acoperă un domeniu mai complex și mai strict al strategiilor de sustenabilitate în majoritatea segmentelor de piață.

Domeniul certificărilor verzi a cunoscut o creștere vertiginoasă în ultimii trei ani, susținută și de lansarea oficială și implementarea rapidă a normelor si obiectivelor Green Deal / Fit for 55. Dezvoltarea sustenabilă continuă să evolueze rapid în conformitate cu standardele mai stricte și obiectivele mai mari de reducere a amprentei de CO2.

Peste 4.734 proiecte imobiliare au fost certificate în perioada 2010-2022 doar în Europa Centrală și de Est – Polonia (2.092 certificări), Cehia (751 certificări) și România (662 certificări) fiind lideri în trendul de dezvoltare sustenabilă. De exemplu, în România numărul certificărilor s-a dublat în ultimii doi ani comparativ cu prima decadă: 332 certificări în 2021 și 2022 și doar 300 în perioada 2010–2020.

După creșterea masivă din prima decadă a certificărilor sustenabile, rolul metodologiilor internaționale ca BREEAM sau LEED s-a schimbat, de la obiectiv concret pentru proiectele sustenabile, la instrumente cheie pentru dezvoltatori în strategia de sustenabilitate și atingerea obiectivelor de decarbonizare.  Diferența e data de noile criterii luate în calcul – nZEB, calculele amprentei de carbon și strategiile ESG au un rol superior în evaluarea sustenabilității. Investitorii și dezvoltatorii imobiliari, alături de arhitecți și constructori, recunosc importanța strategiilor de sustenabilitate în domeniul construcțiilor și impun un set mai complex de acțiuni. Standardele de sustenabilitate se extind și acoperă, de la design și construcții, multe alte domenii de activitate cu impact asupra dezvoltării sustenabile (energie, materiale, distribuție și transport, deșeuri și reciclare, sănătate, well-being s.a.m.d.).

„Standardul comun pe care companiile și investitorii trebuie să-l respecte astăzi este decarbonizarea – de altfel un aspect critic în aproape toate segmentele care definesc economia globală. Privind evoluția rapidă a standardelor de dezvoltare durabilă la nivel global, cu obiectivele pentru 2050 impuse prin Green Deal și alte instituții internaționale, rolul decarbonizării pare să depășească definiția de Eră Digitală folosită până acum. Tendințele de dezvoltare durabilă identificate în ultimii doi ani prevăd începutul unei noi ere în istorie: Era Decarbonizării”, spune Răzvan Nica, fondator și Managing Partner BuildGreen.

Pentru mai multe detalii, vedeți mai jos Top 5 Tendințe în Dezvoltarea Sustenabilă în 2023, ce vor continua să crească în partea a doua a 2023:

  1. Decarbonizarea – o nouă eră la nivel global: Cu o presiune masivă la nivel mondial în ceea ce privește emisiile de CO2, intrăm într-o perioadă de tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon, în care GHG sunt eliminate în mod semnificativ și companiile investesc în strategii de neutralizare a emisiilor de carbon, pentru a atenua impactul schimbărilor climatice. În ceea ce privește construcțiile sustenabile – energia regenerabilă, cum ar fi energia solară, eoliană și geotermală, vehiculele electrice și schimbările în modul în care companiile și persoanele fizice consumă și produc energie, joacă un rol esențial în direcția atingerii acestor obiective.
  2. ESG în construcțiile sustenabile: Normele de certificare a clădirilor ca LEED și BREEAM includ mai multe valori ESG începând cu acest an. Aceste valori pot include indicatori de sustenabilitate socială, cum ar fi implicarea comunității și diversitatea forței de muncă, precum și valori la nivel guvernamental, cum ar fi transparența și responsabilitatea. În general, factorii ESG vor continua să joace un rol din ce în ce mai important în construcțiile sustenabile în cea de-a doua jumătate a anului 2023 și nu numai, și este posibil să vedem mai mulți investitori și dezvoltatori imobiliari care își vor raporta performanțele ESG și rezultatele strategiilor de sustenabilitate. Acest lucru poate include și verificarea din partea terților pentru asigurarea performanțelor.
  3. EU Taxonomy: Pentru clădiri, EU Taxonomy stabilește criterii pentru a evalua sustenabilitatea acestora în ceea ce privește eficiența energetică, ciclul de viață, utilizarea resurselor și emisiile de gaze cu efect de seră (GHG). Prin acest audit, EU Taxonomy își propune să identifice clădirile care contribuie la obiectivele de mediu, precum atenuarea schimbărilor climatice și promovarea eficienței resurselor. Respectarea taxonomiei pentru clădiri implică diverși factori de decizie: permite investitorilor să identifice dezvoltări durabile aliniate la obiectivele de mediu, aliniate obiectivelor de mediu dezvoltatorilor, să identifice practici și tehnologii durabile, susținând inovația și construcțiile ”verzi”.
  4. Utilizarea sporită a materialelor durabile: Proprietarii și dezvoltatorii de clădiri recunosc din ce în ce mai mult beneficiile utilizării de materiale sustenabile, cum ar fi: impactul redus asupra mediului, costurile mai mici și îmbunătățirea sănătății și confortului ocupanților. Tot mai multe soluții pentru construcțiile ecologice prin materiale reciclate și recuperate devin populare:
  5. Acoperișuri și pereții „verzi” ca o modalitate de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor și de a reduce efectul de seră.
  6. Forme de infrastructură verde, cum ar fi grădinile de ploaie și canalele bioswale.
  7. Designul biofilic care încorporează elemente ale naturii în mediul construit, cum ar fi lumina naturală, plantele și materialele naturale.
  8. Clădirile Zero Waste, ce utilizează materiale reciclate și recuperate și implementează programe de reducere și reciclare a deșeurilor.
  9. Clădirile nZEB: Mai multe clădiri încearcă să producă atâta energie cât consumă, folosind surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, eoliană și geotermală. România a făcut deja un pas înainte spre nZEB, în acest an: În februarie 2023, a intrat în vigoare „Metodologia de calcul a performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022” care stabilește cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile existente și clădirile noi cu consum de energie aproape zero (nZEB). Aceasta este o normă mult așteptată în întreaga industrie a construcțiilor. Standardele nZEB sunt astăzi un pas esențial pentru dezvoltarea imobiliară durabilă, mai ales acum, când performanța energetică și soluțiile bazate pe energie regenerabilă, neutralizarea amprentei de carbon și atingerea obiectivelor impuse de Comisia Europeană sunt o prioritate globală.

Eficiența energetică a fost mult timp un subiect esențial în domeniul dezvoltării sustenabile, iar această tendință va continua în 2023. Proprietarii și dezvoltatorii de clădiri pot acorda prioritate din ce în ce mai mare proiectării eficiente din punct de vedere energetic, cum ar fi anveloparea clădirilor și sistemele HVAC eficiente, ca parte a eforturilor de reducere a GHG și a costurilor de exploatare.

În concluzie, dezvoltarea imobiliară în mod sustenabil va continua să evolueze rapid în 2023, pe măsură ce tot mai mulți factori de decizie din acest domeniu solicită soluții de neutralitate climatică, atât de mediu, cât și pe plan social, iar companiile și instituțiile guvernamentale răspund mai repede la aceste cerințe.