Concentrațiile de gaze cu efect de seră au atins un nivel record în 2022 și nu se întrevede un sfârșit al acestei tendințe de creștere, potrivit unui raport recent al Organizației Meteorologice Mondiale (WMO), publicat înaintea Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP 28) care va avea loc în  Dubai în perioada 30 noiembrie – 12 decembrie.

Concentrațiile medii globale de dioxid de carbon, cel mai important gaz cu efect de seră, au depășit în 2022, pentru prima dată, cu 50% nivelul din era preindustrială. Acestea au continuat să crească și în 2023, estimează WMO. Concentrațiile de metan și-au păstrat, de asemenea, trendul ascendent, iar nivelurile de protoxid de azot, al treilea gaz pe lista celor cu efect de seră, au înregistrat între 2021 și 2022 cea mai mare creștere anuală din istorie, potrivit studiului dat publicității în data de 15 noiembrie.

„În ciuda avertismentelor repetate din partea comunității științifice, a miilor de pagini de rapoarte și a zecilor de conferințe privind clima, ne îndreptăm în continuare în direcția greșită. Nivelul actual al concentrațiilor de gaze cu efect de seră ne plasează pe calea unei creșteri a temperaturilor cu mult peste obiectivele Acordului de la Paris până la sfârșitul acestui secol. Acest lucru va fi însoțit de fenomene meteorologice mai extreme, inclusiv căldură și precipitații intense, topirea gheții, creșterea nivelului mării, precum și încălzirea și acidificarea oceanelor. Costurile socio-economice și de mediu vor crește vertiginos. Trebuie să reducem de urgență consumul de combustibili fosili”, a declarat secretarul general al WMO, profesorul Petteri Taalas.

Atâta timp cât emisiile continuă, CO2 va continua să se acumuleze în atmosferă, ceea ce va duce la creșterea temperaturii globale, explică WMO. Având în vedere durata lungă de viață a CO2, nivelul de temperatură deja observat va persista timp de câteva decenii, chiar dacă emisiile vor fi reduse rapid la zero.

Potrivit sursei citate, ultima dată când Pământul a cunoscut o concentrație comparabilă de CO2 a fost acum 3-5 milioane de ani, când temperatura era cu 2-3°C mai ridicată, iar nivelul mării era cu 10-20 de metri mai mare decât în prezent.

UN Climate Change: Emisiile vor crește cu 9% peste nivelurile din 2010 până în 2030

Un alt raport al ONU, dat publicității pe 14 noiembrie, constată că planurile naționale de acțiune în domeniul climei rămân insuficiente pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius și pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris.

Luând în calcul naționale actuale de combatere a schimbărilor climatice, cunoscute sub numele de Contribuții determinate la nivel național (NDC), este de așteptat ca emisiile să crească cu 9% peste nivelurile din 2010 până la sfârșitul acestui deceniu, chiar dacă aceste planuri naționale sunt puse în aplicare pe deplin. Potrivit raportului, pe plan global se va înregistra un vârf al emisiilor în acest deceniu. Această proiecție este foarte departe de reducerea de 45% față de nivelurile din 2010, care, potrivit Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice, este necesară pentru a nu depăși ținta de 1,5 grade Celsius prevăzută de Acordul de la Paris.

„Raportul arată de ce guvernele trebuie să facă pași îndrăzneți la COP28 de la Dubai, pentru a se pune pe drumul cel bun”, a declarat Simon Stiell, secretarul executiv al UN Climate Change.

UN Climate Change a analizat NDC-urile celor 195 de semnatari ai Acordului de la Paris, inclusiv 20 de planuri noi sau actualizate, depuse până la 25 septembrie 2023. Raportul arată că, deși emisiile nu mai cresc după 2030, comparativ cu nivelurile din 2019, acestea nu demonstrează încă tendința de scădere rapidă pe care știința o consideră necesară în acest deceniu.

„Lumea nu reușește să găsească soluții la criza climatică”, iar angajamentele naționale sunt „izbitor de neconforme cu datele științifice”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, ca răspuns la această analiză. Țările dezvoltate ar trebui să urmărească să atingă net zero în 2040, iar economiile emergente cât mai aproape posibil de 2050, a spus el. Potrivit ONU, temperaturile au crescut deja cu cel puțin 1,1 garde Celsius față de 1880.

Puțini mari emițători au prezentat actualizări semnificative ale contribuțiilor lor determinate la nivel național de la summitul ONU privind clima de la Glasgow din 2021. Potrivit Financial Times, printre statele “restante” la acest capitol se numără țara gazdă a COP 28, Emiratele Arabe Unite, SUA sau Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Un al doilea raport al ONU Climate Change, publicat în aceeași zi, a analizat planurile țărilor de a trece la emisii nete zero până la jumătatea secolului sau în jurul acestei date. Raportul a indicat că emisiile de gaze cu efect de seră ale acestor țări ar putea fi cu aproximativ 63% mai mici în 2050 decât în 2019, dacă toate strategiile pe termen lung sunt puse în aplicare integral la timp. Cu toate acestea, raportul remarcă faptul că multe dintre obiectivele de zero emisii nete rămân nesigure și amână pentru viitor acțiuni esențiale care trebuie să aibă loc acum.