România este pe primul loc în UE în ceea ce privește nivelul de sărăcie al copiilor: peste 41,5% dintre copiii din România și aproape jumătate dintre adolescenți (44,5%) sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, procent care a crescut în urma pandemiei, potrivit Eurostat.

În ceea ce privește elevii adolescenți, procentul celor care provin din familii cu posibilități scăzute coincide cu cel al elevilor de 15 ani care nu au reușit să treacă nivelul de bază la testările PISA din acest an.

Raportat la statutul socio-economic, România este pe primele locuri în lume la decalajul de performanță între elevi, alături de Slovacia, urmate apoi de Ungaria, Israel și Taiwan. Totodată, România se clasează pe penultimul loc în UE la evaluarea PISA, înaintea Bulgariei, care a înregistrat regrese semnificative. Din totalul celor 81 de țări și teritorii participante la testările PISA, România se situează pe locul 45.

Mai mult decât atât, diferența dintre elevii cu performanță la cel mai înalt nivel și cei cu performanță scăzută este extrem de mare în România. Practic, doar 5% dintre elevi au obținut scoruri foarte mari la testările PISA 2022, în timp ce 33,2% au obținut scoruri foarte mici. Comparativ, media OECD este de 13,7% elevi de top și 16,4% elevi cu performanță scăzută. Scorul cel mai bun îl are Singapore, unde 44,5% dintre elevi sunt performanți, iar 4,2% elevi au înregistrat performanță scăzută.

La proba de științe, doar 1% dintre elevii din România s-au încadrat la cea mai înaltă performanță (media OECD fiind de 7%). La Matematică, aproximativ 7% dintre elevii defavorizați din România au reușit să obțină scoruri în primul sfert al performanței. În medie, în țările OECD, 10% dintre elevii defavorizați au obținut scoruri în primul sfert al performanței la matematică.

“World Vision România face încă o data apel la autorități să ia măsuri pentru a crește accesul la educație de calitate pentru toții copii. În mod contrar, ne vom uita peste alți patru ani la încă o generația lăsată în urmă. Există și rezultate care au înregistrat îmbunătățiri, de la care putem porni în construirea soluțiilor pentru reducerea inechităților și pentru susținerea copiilor dezavantajați”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Pe lângă sărăcie, o altă cauză a decalajului, identificată de World Vision România, este lipsa de motivație și resurse a profesorilor. În școlile rurale, numărul redus de clase forțează adesea profesorii să predea materii în afara calificărilor lor, afectând calitatea educației. Acest aspect este relevat și de ultimul Monitor al Educației publicat de Comisia Europeană. În plus, potrivit unui sondaj realizat de World Vision România, 76% dintre profesori își doresc să fie mai respectați, iar 39% spuneau în timpul grevei că speră ca Guvernul României să fie mai interesat de învățământ. Nu în ultimul rând, cel mai recent raport TALIS (Teaching and Learning International Survey) arată că unul din trei profesori experimentați (peste 10 ani de experiență) ar trebui să-și schimbe școala pentru a asigura o prezență echitabilă a profesorilor cu experiență în școlile din România. Cu alte cuvinte, educația din România are de suferit și ca urmare a distribuției inechitabile a profesorilor experimentați.