În România, doar 15% din suprafața construită ocupată de clădirile unităților de învățământ a fost renovată până în 2020, potrivit datelor oficiale. Cele mai multe clădiri școlare sunt vechi, ineficiente și, în ciuda consumului ridicat de energie, nu pot asigura un mediu optim pentru învățare. Renovările reprezintă o oportunitate pentru reducerea semnificativă a consumului de energie, precum și de a crea condiții mai bune pentru performanța școlară și sănătatea elevilor și a profesorilor, semnalează experții România Eficientă, program derulat de Energy Policy Group (EPG), cu sprijinul OMV Petrom.

Școlile sunt parte din infrastructura socială critică a unei societăți și avem o nevoie uriașă de investiții în acest sector. Este esențial să asigurăm în unitățile de învățământ cele mai bune condiții pentru copii. Numeroase studii în domeniu arată ce impact au condițiile din școli asupra performanței de învățare a elevilor și chiar asupra sănătății acestora. Despre <<sindromul școlilor bolnave >> nu se vorbește suficient în România. Încurajăm dezbaterile publice pentru a se înțelege importanța acestui subiect și a face o prioritate națională din renovarea clădirilor școlare, inclusiv a celor din mediul rural, mai neglijate și subfinanțate decât cele din orașe. Școlile eficiente energetic sunt școli mai sănătoase. Arătăm acest lucru prin renovările la standarde ridicate realizate prin programul România Eficientă. Sunt modele pe care le dorim replicate cât mai mult la nivel național”, declară Radu Dudău, președinte EPG și coordonator al programului România Eficientă.

La nivel național, sunt înregistrate 18.000 de clădiri ce aparțin instituțiilor de învățământ, ocupând o suprafață totală construită de peste 16,6 milioane metri pătrați, din care doar 15% a fost renovată până în 2020, potrivit datelor cuprinse în Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020). Vechimea și ineficiența acestora se reflectă în facturile ridicate la energie: școlile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, potrivit unui studiu EPG (2021).

Ineficiența energetică a clădirilor este strâns corelată cu probleme privind confortul termic și calitatea aerului din sălile de clasă. Împreună cu nivelul de zgomot și iluminatul, aceștia sunt parametri care influențează semnificativ performanța, atenția și capacitatea de concentrare a elevilor. Cercetări realizate în clădirile școlare au demonstrat că o calitate inadecvată a aerului în clasă determină un risc crescut de boli respiratorii și alte simptome legate de sănătate (precum dureri de cap, oboseală, tuse, strănut, iritarea ochilor, a nasului, amețeli, greață etc.).

În România, pe fondul deficitului de investiții, unele școli se confruntă cu probleme grave precum igrasie și mucegai, condiții improprii ce au un impact direct asupra sănătății elevilor expuși pe o perioadă îndelungată la acestea. Totodată, o analiză realizată în 2020 de EPG pe baza datelor Ministerului Educației, culese prin platforma siiir.edu.ro, a arătat că 1.874 unități școlare nu aveau apă curentă în niciuna dintre clădirile aparținând unităților respective.