La începutul anilor 2000, momentul în care mi-am început cariera de jurnalist de business, mediul de afaceri din România abia începea să vorbească timid și punctual despre inițiativele pe care unele companii, în special cele multinaționale, le aveau pentru a interveni în comunitățile în care își desfășurau activitatea. Toate aceste demersuri erau reunite sub umbrela responsabilității sociale corporative (CSR), un domeniu despre care atunci cu greu puteai vorbi în termeni de sume investite sau impact semnificativ în comunitate, măsurabil prin indicatori de performanță.

23 de ani mai târziu, situația este complet diferită; conceptul de CSR s-a dezvoltat, a evoluat și s-a transformat în ceea ce astăzi numim sustenabilitate. Companiile și-au diversificat intervențiile și le reunesc sub acest concept, în mod structurat, cu obiective clare și indicatori de performanță specifici. Mai mult, integrează sustenabilitatea în strategia lor de business, lucru de o importanță majoră pentru investitori, clienți și acționari. Astăzi, performanțele financiare nu mai reprezintă singurul reper în funcție de care o companie este evaluată; adoptarea sustenabilității este modul în care o companie înțelege să răspundă la provocările sociale, de mediu și de guvernanță, cu scopul de a-și ajusta sau chiar transforma modelul de business în direcția dezvoltării durabile.

Punctul de cotitură în trecerea de la CSR la sustenabilitate l-a reprezentat anul 2015 când în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, mai multe țări din întreaga lume au aderat la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și la cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD). Liderii mondiali și-au declarat atunci angajamentul pentru îmbunătățirea accesului la educație, reducerea inegalităților, eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea faptului că toți oamenii se bucură de pace și prosperitate.

Nevoia unei astfel de transformări radicale de abordare vine pe fondul dezvoltării accelerate a economiei globale în paralel cu creșterea populației până la nivelul a 8 miliarde de locuitori. Dezvoltarea fără precedent economică și socială din ultimele decenii a pus presiune pe consumul de resurse și a generat un impact semnificativ negativ asupra mediului înconjurător. Iar o matematică simplă ne arată că dacă ne dorim ca generațiile viitoare să poată beneficia de condiții economice, de mediu și sociale similare cu cele de astăzi, trebuie să acționăm acum. Mâine s-ar putea să fie prea târziu.

Efortul trebuie să fie însă unul concertat și reprezintă un cerc virtuos format din trei piloni care joacă un rol esențial în implementarea unui model de dezvoltare sustenabilă: mediul de afaceri, sectorul public și comunitatea. Numai o conlucrare între toți acești factori poate duce la crearea unui mecanism economic și social bazat pe principiile sustenabilității.

Aceasta a fost și rațiunea pentru care s-a lansat proiectul editorial Jurnal de Sustenabilitate, prin care ne dorim să oferim un conținut de top, specializat pe domeniul sustenabilității și relevant pentru audiența noastră: factorii de decizie din mediul privat și cel public. Prin articolele, analizele și materialele publicate, ne propunem nu doar să informăm, ci să și contribuim la punerea unor motoare în funcțiune astfel încât decidenții din companii sau autorități locale să aibă la îndemână o resursă utilă de bune practici din care să extragă ceea ce este util pentru comunitățile lor.