2023 a fost anul cel mai cald din istoria Europei, locuitorii săi fiind afectați de creșterea bruscă a numărului de zile cu stres termic extrem și a valurilor de căldură. Aceste temperaturi ridicate au amplificat apariția și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme, precum secetele, inundațiile și incendiile forestiere. Nivelurile precipitațiilor au fost cu 7 % peste medie în 2023, ceea ce a dus la creșterea riscurilor de inundații în multe zone din Europa. Temperatura medie la suprafața mării în Europa a fost cea mai ridicată din istorie. Raportul subliniază, de asemenea, impactul schimbărilor climatice asupra Europei și a societăților noastre în 2023, în special pierderile economice cauzate de inundații și impactul stresului termic asupra sănătății.

Europa este continentul cu încălzirea cea mai rapidă, temperaturile crescând de aproximativ două ori mai mult decât rata medie la nivel mondial, astfel cum se subliniază în evaluarea europeană a riscurilor climatice. Raportul privind starea climei în Europa, publicat astăzi, subliniază încă o dată necesitatea ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice și să accelereze tranziția noastră către o energie curată, precum și adoptarea de măsuri cu privire la sursele regenerabile de energie și la eficiența energetică.

UE s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și a convenit asupra unor obiective și acte legislative menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030.  În aprilie 2024, Comisia a publicat o comunicare privind modalitățile de pregătire eficace a UE pentru riscurile climatice și de consolidare a rezilienței la schimbările climatice.

Copernicus, „ochii” Europei asupra Pământului, este componenta de observare a Pământului a Programului spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, programul Copernicus este un instrument unic prin care se analizează planeta noastră și mediul ei, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

Constatări cheie privind temperaturile din Europa:

• 2023 a fost cel mai cald în comun sau al doilea an cel mai cald înregistrat, în funcție de setul de date.
• Temperaturile din Europa au fost peste medie pentru 11 luni ale anului, inclusiv cea mai caldă lună septembrie înregistrată.
• 2023 a înregistrat un număr record de zile cu „stres extrem de căldură”.
• Mortalitatea cauzată de căldură a crescut cu aproximativ 30% în ultimii 20 de ani și se estimează că decesele cauzate de căldură au crescut în 94% din regiunile europene monitorizate.

Constatări cheie – Politica europeană în domeniul climei și acțiunea pentru sănătate:

• Numărul efectelor negative asupra sănătății legate de fenomenele meteorologice și climatice extreme este în creștere.
• Dovezile din ultimul deceniu arată în general o bună conștientizare, dar o percepție cu risc scăzut asupra căldurii de către public, grupurile vulnerabile și unii furnizori de servicii medicale.
• Inițiative precum Sistemul de supraveghere climatică al Centrului regional pentru climă al OMM și alte sisteme de avertizare timpurie cresc gradul de conștientizare cu privire la evenimentele extreme prezise pentru a îmbunătăți pregătirea societății.
• Riscul pentru sănătate și adaptarea diferă de la o țară la alta.
• Serviciile climatice adaptate pentru sectorul sănătății sunt eficiente în creșterea rezilienței, cu un potențial semnificativ de dezvoltare ulterioară.
• Adaptarea la sănătate se poate baza pe infrastructurile stabilite ale sistemului de sănătate, dar progresele au fost limitate.

Constatări cheie pentru oceanul european:

• Pentru întregul an, temperatura medie a suprafeței mării din Europa a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată.
• În iunie, Oceanul Atlantic la vest de Irlanda și în jurul Regatului Unit a fost afectat de un val de căldură marin care a fost clasificat drept „extrem” și în unele zone „dincolo de extreme”, cu temperaturi la suprafața mării cu până la 5°C peste medie.

Constatări cheie privind variabilele hidrologice în Europa:

• În 2023, Europa în ansamblu a înregistrat cu aproximativ 7% mai multe precipitații decât media.
• În medie pe rețeaua fluvială europeană, debitele fluviale au fost cele mai mari înregistrate în decembrie, cu un debit „excepțional de mare” în aproape un sfert din rețeaua fluvială.
• În cursul anului 2023, o treime din rețeaua fluvială europeană a înregistrat debite de râuri depășind pragul „înalt” de inundații și cu 16% depășind pragul de inundații „severe”.

Constatări cheie – resurse de energie regenerabilă:

• Anul a înregistrat o proporție record din producția reală de energie electrică din surse regenerabile în Europa, la 43%.
• Activitatea crescută a furtunilor din octombrie până în decembrie a dus la un potențial peste medie pentru producția de energie eoliană.
• Potențialul de generare de hidroenergie la cursul râului a fost peste medie în mare parte a Europei pentru întregul an, legat de precipitații și debitul râului peste medie.
• Pentru întregul an, potențialul de generare de energie solară fotovoltaică a fost sub medie în nord-vestul și centrul Europei și peste medie în sud-vestul și sudul Europei și Fennoscandia.

Constatări cheie pentru zăpadă și ghețari din Europa:

• O mare parte din Europa a cunoscut mai puține zile cu ninsoare decât media, în special în Europa Centrală și în Alpi în timpul iernii și primăverii.
• Alpii au înregistrat pierderi excepționale de gheață din ghețar în 2023, legate de acumularea sub medie a zăpezii de iarnă și de topirea puternică a verii din cauza valurilor de căldură.
• În 2022 și 2023, ghețarii din Alpi și-au pierdut aproximativ 10% din volumul rămas.

Constatări cheie – regiunea arctică:

• Anul a fost al șaselea cel mai cald înregistrat pentru Arctica în ansamblu. Pentru pământul arctic, a fost al cincilea cel mai cald, cu aproape în urma lui 2022. Cei mai călduroși cinci ani înregistrati pentru pământul arctic au avut loc toți din 2016.
• Întinderea gheții din Marea Arctică a rămas sub medie până în cea mai mare parte a anului 2023. La nivelul maxim anual din martie, extinderea lunară a fost cu 4% sub medie, ocupându-se pe locul cinci cel mai scăzut înregistrat. La nivelul minim anual din septembrie, gradul lunar s-a clasat pe locul șase cel mai scăzut, la 18% sub medie.
• Emisiile totale de carbon ale incendiilor sălbatice din regiunile sub-arctice și arctice au fost pe locul doi ca mărime înregistrate. Cele mai multe incendii de vegetație la latitudini mari au avut loc în Canada între mai și septembrie.

Carlo Buontempo, Director C3S, comentează: „În 2023, Europa a fost martora celui mai mare incendiu înregistrat vreodată, unul dintre cei mai umezi ani, valuri mari de căldură mari și inundații devastatoare pe scară largă. Temperaturile continuă să crească, făcând datele noastre din ce în ce mai vitale în pregătirea pentru impactul schimbărilor climatice.”