Tranziția către o economie verde și sustenabilă este o mișcare obligatorie pentru orice țară pe termen lung, dată fiind situația climatică în care ne aflăm. Dar este o acțiune fundamentală pentru viitorul României. Mai mult, investițiile necesare pentru transformarea economiei nu sunt mult mai mari decât cele necesare oricum pentru dezvoltare. Conform Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România (RTCD) al Grupului Banca Mondială, pentru perioada 2023 – 2050 investițiile necesare pentru dezvoltarea se ridică la un total de aproape 300 miliarde dolari, iar pentru atingerea țintei de Net Zero se mai adaugă suma de 55 miliarde dolari. 

Adică un total de 355.8 miliarde dolari americani ar fi necesarul de finanțare pentru dezvoltarea sustenabilă a sectoarelor economice, cu atingerea scopului de emisii zero în 2050. Raportul arată că în perioada 1990 – 2018, România și-a redus emisiile de gaze dăunătoare mediului cu 55%, ceea ce înseamnă că trebuie doar să continuăm pe acest trend pentru ca în următorii 27 de ani să ajungem la Net Zero.

Raportul arată printre concluzii și că România și-ar putea tripla venitul național în următoarele trei decenii, în timp ce ia măsuri pentru creșterea rezilienței la schimbările climatice și pentru reducerea emisiilor de carbon, dacă reformele economice mai ample continuă. Principalele vulnerabilități ale țării noastre asociate schimbărilor climatice sunt cele de inundații și secetă, iar indicele de risc calculat la nivelul anului 2018 ne situează pe primul loc în UE (cel mai riscant). Desigur, cel mai probabil situația s-a mai schimbat în ultimii ani ca urmare a inundațiilor catastrofale din Italia și Grecia, dar datele sunt pentru 2018.

Altfel, România rămâne deosebit de vulnerabilă la riscurile asociate schimbărilor climatice. Economia sa este relativ intensivă în ceea ce privește emisiile de carbon, fiind de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene (UE), în care România este membră. Creșterea temperaturilor și frecvența crescută a fenomenului de caniculă reprezintă amenințări suplimentare pentru economie, oameni și infrastructură.

“În timp ce provocările legate de realizarea decarbonizării sunt considerabile, printr-un mix adecvat de reforme structurale, sociale și economice și investiții eficace susținute din fonduri publice, private și europene, România își poate crește nivelul de trai, atingându-și în același timp obiectivele climatice”, a declarat  Marina Wes, Director de Țară al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană.

Îndeplinirea angajamentului său de neutralitate climatică până în 2050 va necesita acțiuni, politici publice și finanțare substanțiale și bine coordonate. Investițiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat (energie, rezidențial, transport) sunt estimate la 356 de miliarde de dolari până în 2050, reprezentând aproximativ 3 la sută din PIB-ul cumulativ pentru aceeași perioadă. Suma este împărțită între sectorul public, care ar trebui să investească 115,4 miliarde dolari (fonduri naționale și fonduri europene) și sectorul privat, cu 240,4 miliarde dolari.

Tranziția energetică

Cu peste 70 la sută din consumul total de energie al României depinzând de combustibilii fosili, tranziția energetică este esențială. Sectorul energetic, care cuprinde generarea de energie electrică, încălzire, transport și producție, reprezintă 66 la sută din emisiile din țară, urmat de agricultură (17 la sută) și industrie (12 la sută). Pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile. RTCD demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde și bazat pe energie electrică regenerabilă nu crește substanțial nevoile de investiții. Creșterea eficienței energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidențiată ca o investiție esențială.

Raportul propune o traiectorie posibilă spre neutralitatea climatică până în 2050, cu accent pe alte câteva domenii prioritare, pe lângă decarbonizarea sectorului energetic. Acestea includ:

• Decarbonizarea sectorului transporturilor: Un sector în care emisiile sunt greu de redus și o sursă din ce în ce mai mare de emisii, dar totodată un sector fără de care România nu își poate atinge obiectivul net zero. Accelerarea investițiilor, implementarea tehnologiilor existente, precum și încurajarea schimbării la nivel comportamental sunt măsuri ce pot accelera progresul, în special dacă sunt susținute de investiții din partea sectorului privat în infrastructura de încărcare rapidă a vehiculelor electrice.
• Optimizarea utilizării resurselor de apă: Apa este printre cele mai stringente probleme emergente atât în agenda țării de adaptare la schimbările climatice, cât și în cea de atenuare a acestora. Raportul arată că deficitul de apă este deja o sursă de îngrijorare în țară și se va agrava, având un impact direct asupra producției de energie, a agriculturii și a consumatorilor.
• Investiția în capitalul uman și competențe: România se confruntă deja cu lipsa de competențe și lipsa unei forțe de muncă corespunzător formate. În lipsa unor politici și investiții adecvate în dezvoltarea umană, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon riscă să exacerbeze această situație și să creeze o constrângere majoră în ceea ce privește creșterea și îndeplinirea obiectivelor climatice.

“Oamenii sunt cheia succesului unei tranziții verzi. Schimbarea majoră de la sectoarele poluante la cele verzi nu poate fi realizată fără o forță de muncă formată în mod adecvat. Prin urmare, România ar trebui să investească în eliminarea decalajelor de competențe cu care se confruntă forța de muncă actuală și să-și adapteze sistemul de educație pentru a pregăti următoarea generație pentru noua economie și noile locuri de muncă,” a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară al Băncii Mondiale pentru România .

Având în vedere constrângerile fiscale considerabile ale României, raportul subliniază rolul esențial al sectorului privat nu numai în efortul de decarbonizare, ci și în finanțarea investițiilor relevante, în special în sectoarele transporturilor și energiei electrice. Consolidarea cadrului existent de parteneriat public-privat (PPP) ar putea contribui la mobilizarea finanțării private.

“Tranziția verde va genera oportunități fără precedent de creștere, dezvoltare și tehnologizare, pornind de la punctele forte existente ale României și, potențial, urcând în lanțurile valorice. Finanțarea publică, inclusiv din partea UE, nu va fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor verzi ale României. Este necesară implementarea unor stimulente pentru mobilizarea capitalului privat la scară largă,” a declarat  Ary Naïm, Manager pentru Europa Centrală și de Sud, Corporația Financiară Internațională.

Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România este primul raport axat pe un stat membru al Uniunii Europene, precum și pe o economie cu venituri ridicate. Acesta explorează modul în care acțiunea climatică, în conformitate cu obiectivul țării de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, interacționează cu calea de creștere și dezvoltare și propune acțiuni prioritare pentru reducerea emisiilor de carbon și consolidarea rezilienței, sprijinind în același timp creșterea economică incluzivă și reducerea sărăciei.

Rapoartele de Țară privind Clima și Dezvoltarea (RTCD) ale Grupului Banca Mondială reprezintă o serie nouă de rapoarte principale de tip diagnostic, care integrează considerațiile privind schimbările climatice și premisele de dezvoltare. Acestea vor sprijini țările în stabilirea priorităților pentru acțiunile cu cel mai mare impact care pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și care pot stimula adaptarea, atingând în același timp obiective mai ample de dezvoltare. RTCD-urile se bazează pe date și cercetări riguroase și identifică principalele căi de reducere a emisiilor de GES și a vulnerabilităților climatice, inclusiv costurile și provocările, precum și beneficiile și oportunitățile care decurg din aceste acțiuni. Rapoartele propun acțiuni concrete și prioritare pentru a sprijini tranziția cu emisii reduse de carbon și rezilientă. Fiind documente publice, CCDR-urile urmăresc să informeze guvernele, cetățenii, sectorul privat și partenerii de dezvoltare, și să faciliteze angajamente în ceea ce privește agenda de dezvoltare și clima. CCDR-urile vor contribui la alte diagnostice principale ale Grupului Banca Mondială, la angajamentele și operațiunile de țară, și vor contribui la atragerea de fonduri și finanțarea directă pentru acțiuni climatice cu impact ridicat.