Comisia Europeană a publicat Raportul privind starea Uniunii Energiei 2024, care descrie modul în care UE a gestionat provocările fără precedent din peisajul politicii energetice în timpul mandatului acestei Comisii, dotând UE cu un cadru de reglementare pentru continuarea tranziției către o energie curată și punând bazele unei creșteri economice și competitivități reînnoite. În ultimii ani, UE a reușit să reziste riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să recâștige controlul asupra pieței energiei și asupra prețurilor și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică.

Astfel, producția de energie regenerabilă are noi recorduri de capacitate, iar în prima jumătate a anului 2024, jumătate din producția de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile. Ponderea gazului rusesc în importurile UE a scăzut de la 45 % în 2021 la 18 % până în iunie 2024, în timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut. De asemenea, cererea de gaze între august 2022 și mai 2024 s-a redus cu 138 de miliarde de metri cubi.

Pe 19 august 2024, UE și-a atins deja obiectivul de stocare a gazelor pentru iarnă de 90%, cu mult înainte de termenul limită de 1 noiembrie. Prețurile la energie sunt mai stabile și rămân semnificativ sub nivelurile maxime ale crizei energetice din 2022, iar emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 32,5% din 1990 până în 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeași perioadă.

La nivel internațional, UE a condus inițiativa globală de triplare a capacității de energie regenerabilă și de dublare a îmbunătățirii eficienței energetice ca parte a tranziției de la combustibilii fosili, care a fost aprobată de toate părțile la COP28 din Dubai. Totodată, s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul energiei regenerabile. Energia eoliană a depășit gazul pentru a deveni a doua sursă de energie electrică din UE, după energia nucleară.

În 2022, consumul de energie primară al UE și-a reluat tendința descendentă, scăzând cu 4,1%. Cu toate acestea, eforturile de eficiență energetică vor trebui intensificate în continuare pentru ca UE să atingă obiectivul de reducere cu 11,7% a consumului final de energie până în 2030. Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce privește electrificarea generalizată a echipamentelor de încălzire și rata de renovare a clădirilor. De asemenea, sunt necesare eforturi sporite pentru a aborda problema prețurilor ridicate la energie. Acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea competitivității industriei UE și pentru accelerarea investițiilor în rețelele integrate de infrastructură ale Europei, care sunt esențiale pentru electrificarea economiei europene.

Raportul reamintește că toate statele membre trebuie să își prezinte planurile naționale actualizate finale privind energia și clima cât mai curând posibil, pentru a asigura atingerea colectivă a obiectivelor energetice și climatice pentru 2030. Evaluarea proiectelor de planuri naționale actualizate privind energia și clima, publicate în decembrie 2023, arată că statele membre au făcut un pas în direcția cea bună, dar acest lucru nu este încă suficient pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și că acestea trebuie să țină seama de recomandările Comisiei pentru planurile lor finale. Astăzi, Comisia a publicat, de asemenea, un raport privind funcționarea Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și acțiunea pentru climă, care concluzionează că regulamentul joacă un rol important în menținerea UE pe drumul cel bun pentru îndeplinirea obiectivelor sale pentru 2030, făcând planificarea și raportarea mai coerente, mai integrate și mai simple.

Provocările noi și emergente vor trebui abordate în viitor, cum ar fi actualul deficit de ambiție în ceea ce privește obiectivele în materie de energie regenerabilă și eficiență energetică, creșterea sărăciei energetice, diferența de preț al energiei în comparație cu alți concurenți mondiali și riscul unor noi dependențe strategice critice. Acestea vor necesita un răspuns politic decisiv și o schimbare radicală a eforturilor la nivelul UE și al statelor membre, prin mai multă coordonare, integrare a pieței și acțiuni comune.

UE a continuat să fie alături de Ucraina în fața atacurilor neîncetate ale Rusiei asupra sistemului său energetic. Sincronizarea rețelelor ucrainene și moldovenești cu rețeaua europeană continentală a contribuit la stabilizarea sistemului de energie electrică al Ucrainei, iar capacitatea de schimb de energie electrică a ajuns acum la 1,7 GW pentru schimburile comerciale. De asemenea, aceasta permite Ucrainei să beneficieze de importuri de urgență. Până la 31 iulie 2024, peste 40 % din totalul donațiilor din partea statelor membre au fost dedicate sectorului energetic, contribuția totală a mecanismului de protecție civilă al Uniunii fiind estimată la peste 900 de milioane de euro. Fondul ucrainean de sprijin pentru energie (UESF) a mobilizat, de asemenea, peste 500 milioane euro până în iunie 2024. În plus, Facilitatea UE pentru Ucraina, în valoare de 50 miliarde euro, va oferi finanțare constantă pentru a sprijini redresarea și creșterea economică durabilă a Ucrainei până în 2027.