Dacă rata de reciclare a ambalajelor din hârtie și carton din Europa ar crește cu doar 9%, încă 5 milioane de tone de material ar putea ajunge anual în fluxurile de reciclare, ceea ce ar însemna o valoare adăugată de până la 1 miliard de Euro. Aceasta este una dintre concluziile studiului Wasted Paper: O cale către o reciclare mai bună, realizat de DS Smith, companie producătoare de ambalaje sustenabile.

Ratele de reciclare a hârtiei și a cartonului în Europa au fost în scădere în ultimii cinci ani, atingând o medie de 81% în 2022. Raportul DS Smith prezintă acțiuni care pot contribui la creșterea acesteia până la 90%.

Planul de acțiune vine în contextul în care creșterea comerțului electronic aduce cu sine un consum mai mare de ambalaje, noile date estimând că țările UE vor genera 39 de milioane de tone de ambalaje din hârtie și carton în fiecare an până în 2030.

Raportul DS Smith arată, de asemenea, că ratele de reciclare au nevoie de un impuls deosebit în rândul tinerilor. Mai puțin de doi din trei (62%) europeni cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (62%) reciclează aproape toată hârtia și cartonul, în comparație cu aproape 9 din 10 (88%) europeni de peste 65 de ani. Acest lucru se poate datora lipsei de înțelegere și de încredere în acest proces, deoarece mai puțin de două treimi (62%) din membri generației Z cred că ceea ce pun în coșul lor de gunoi este reciclat corect de către autorități, în comparație cu peste șapte din zece (72%) dintre persoanele de peste 65 de ani.

În România, peste 90% dintre respondenți spun că doresc să recicleze mai mult ambalajele de hârtie și carton din gospodărie, dar doar 70% consideră că dispun de mijloacele necesare pentru a recicla cât mai mult. În același timp, peste 78% spun că s-au făcut progrese semnificative, iar acum este mai ușor să reciclezi hârtia și cartonul decât era în urmă cu 5 ani.

Dacă ne uităm la diferențele dintre generații, puțin peste 52% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani reciclează cea mai mare parte a hârtiei și cartonului pe care îl folosesc, în timp ce procentul respondenților de peste 65 de ani care susțin că reciclează se ridică la 70,3%.

România este al zecelea producător de deșeuri de hârtie și carton din Europa și se află pe locul 29 din 30 de națiuni europene în ceea ce privește reciclarea. În 2020, doar 63% din hârtia și cartonul puse în circulație au fost reciclate în România, față de o medie europeană de 82%, iar DS Smith preconizează că acest procent ar putea scădea la 43% până în 2030.

”Hârtia și cartonul sunt deja cel mai reciclat material de ambalaj din Europa și unul dintre cele mai circulare materiale de pe planetă. Dar, deși aproape patru din cinci bucăți de carton și hârtie sunt deja reciclate, există o oportunitate imensă de a face și mai bine – creând valoare economică și mii de locuri de muncă, economisind în același timp resursele prețioase ale pământului. Dacă legiuitorii, autoritățile locale, întreprinderile și consumatorii colaborează, credem că putem face în așa fel încât niciun ambalaj să nu devină deșeu”, a declarat John Melia, Director Dezvoltare Strategică și Inovare în cadrul Diviziei de Reciclare a DS Smith.

”Deși rata de reciclare la nivel național s-a îmbunătățit în ultimii ani, foarte multe  deșeuri ajung în continuare la groapa de gunoi, făcând din aceasta principalul competitor al fabricilor de hârtie. Credem că soluțiile sunt la îndemâna noastră cu ajutorul unor legislații corecte, iar autoritățile române au făcut eforturi pentru a găsi modalități reale de îmbunătățire a ratelor de reciclare, inclusiv prin creșterea cuantumului taxelor pentru deșeurile care ajung la groapa de gunoi și a taxei pe ambalajele nereciclabile. Dacă vom reuși să stabilim o abordare unitară ca țară, economia României ar avea foarte mult de câștigat”, adaugă Adrian Bădălică, Director General, DS Smith Recycling România.

Studiul “Hârtia irosită: Calea către o reciclare mai bună” a fost comandat de DS Smith și realizat de White Space Strategy pe baza datelor colectate prin interviuri cu 50 de experți (factori de decizie politică, ONG-uri, companii de gestionare a deșeurilor, autorități locale și alte părți interesate) și a unor sondaje de opinie realizate în rândul a peste 1.000 de consumatori adulți din România. La nivel european, cercetările au mai inclus Croația, Franța, Italia, Portugalia, Germania, Spania și Regatul Unit.