A doua ediție a Festivalului Dunării #CuApeleCurate se desfășoară anul acesta între 12 și 14 septembrie la Sulina. Evenimentul este organizat de Asociația MaiMultVerde, în cadrul programului Cu Apele Curate, și păstrează tema generală legată de importanța reducerii poluării apelor fluviului cu plastic.

Timp de trei zile, prin intermediul unui program diversificat, ne propunem să informăm, să sensibilizăm și să implicăm participanții la eveniment în discuții despre provocările sociale din zonă, despre conservarea naturii și prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice”, a declarat Marta Popescu, coordonator program Cu Apele Curate.

Pe lângă ateliere pentru copii și adulți, expoziții, proiecții de film, concerte și plimbări cu caiacele, în cadrul evenimentului vor fi organizate o serie de dezbateri (Danube Talks) dedicate protecției mediului și un workshop interdisciplinar dedicat atât ONG-urilor din țările dunărene, cât și jurnaliștilor.

Dunărea ne unește geografic și ne provoacă să găsim soluții comune la problemele pe care le împărtășim. În acest spirit, ne propunem să creăm un cadru de dialog între comunitatea locală, autoritățile locale și centrale și partenerii internaționali, pentru a ne sprijini reciproc în lupta împotriva deșeurilor de plastic din ape și pentru a explora noi modalități de petrecere a timpului în apropierea fluviului”, a declarat Loredana Pană, expert advocacy MaiMultVerde.

Subiectele abordate de conferințele Danube Talks în cadrul ediției a doua a Festivalului Dunării urmăresc managementul deșeurilor plutitoare și importanța cooperării transfrontaliere pentru protejarea Deltei Dunării – unul dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa, precum și promovarea patrimoniului cultural deltaic ca soluție pentru protejarea mediului.

Delta Dunării reprezintă spațiul cu cea mai mare diversitate culturală din țară, unde conviețuiesc peste 14 etnii, cu religii diferite și tradiții specifice conservate în localitățile dintre ape. Cu toate acestea, patrimoniul cultural deltaic este foarte puțin pus în evidență, iar turiștii care ajung aici rareori primesc informații culturale. Această modalitate de vizitare a zonei pune presiune pe patrimoniul natural (prin pescuit, vizite pe lacuri și canale și în zone strict protejate: Pădurile Letea și Caraorman) și nu sprijină antreprenoriatul cultural local.