Anul trecut, Oficiul European pentru Patente (EPO) a primit 193.460 de aplicații, în creștere cu 2,5% față de anul precedent și totodată un nou nivel record. Creșterea numărului de patente depuse – un indicator care sugerează dimensiunea investițiilor pe care companiile intenționează să le aloce pentru activitățile de cercetare-dezvoltare – arată că inovația a rămas anul trecut la cote înalte, în ciuda incertitudinii economice manifestată la nivel global.

„Când vine vorba despre promisiunea de inovație verde, se observă o creștere susținută în domenii legate de tehnologii curate și alte mijloace care permit crearea, transferul și stocarea electricității. Asistăm în prezent la un boom în ceea ce privește tranziția către energie verde. Inovația merge în direcția unui viitor mai inteligent, pe măsură ce cea de-a patra revoluție industrială este din ce în ce mai pregnantă în viețile noastre – în mai toate sectoarele de activitate sau industriile – și se răspândește rapid în alte domenii precum transporturile și sănătatea. Observăm creșterea într-un ritm alert a numărului de patente în sectoare precum tehnologiile digitale sau producția de semiconductori”, spune președintele EPO, Antonio Campinos.

De exemplu, numai în industria energetică și cea a echipamentelor electrice – domeniu ce include invențiile din zona energiilor curate – anul trecut au fost înregistrate aproape 14.000 de patente, în creștere cu 18,2% față de anul precedent. De altfel, acest sector a înregistrat cea mai rapidă creștere în rândul primelor 10 domenii din tehnologie, evoluție generată în parte de boom-ul înregistrat în sectorul tehnologiilor pentru baterii.

 

Inovația în domeniul utilizării hidrogenului ține capul de afiș

Inovația în domeniul utilizării hidrogenului asigură tranziția către tehnologiile cu emisii scăzute de carbon, domeniu în care Europa și Japonia sunt lideri, în timp ce Statele Unite pierd din ce în ce mai mult teren, potrivit unui nou studiu realizat de de EPO împreună cu International Energy Agency (IEA).

„Fructificarea potențialului hidrogenului este un element cheie al strategiei Europei de a-și atinge neutralitatea până în anul 2050. Dar dacă ne dorim ca hidrogenul să joace un rol major în reducerea emisiilor de dioxid de carbon, atunci este imperios necesar ca inovația să aibă loc într-o mulțime de domenii tehnologice. Studiul realizat de EPO în parteneriat cu IEA scoate în evidență unele modele încurajatoare de tranziție, existente în anumite țări și industrii, inclusiv contribuția majoră a Europei la apariția unor noi tehnologii bazate pe hidrogen.”, mai spune Campinos.

Studiul celor două organisme prezintă cele mai importante tendințe în tehnologiile bazate pe hidrogen înregistrate pe parcursul unui deceniu aproape, între 2011 și 2020, măsurate în termeni de familii de patente internaționale (IPF) . Uniunea Europeană și Japonia sunt liderii patentelor globale în acest domeniu, cele două regiuni contribuind cu 28% și respectiv 24% la toate IPF-urile înregistrate în această perioadă. Dintre țările Europei, Germania (11%), Franța (6%) și Regatul Țărilor de Jos (3%) se detașează. Prin contrast, Statele Unite, care au contribuit cu doar 20% la patentele aferente tehnologiilor bazate pe hidrogen, este singurul centru major de inovare care și-a văzut aplicațiile de patente pentru tehnologiile care utilizează hidrogenul într-un declin puternic în ultimii 10 ani.

Sursa: EPA, 2023

Startup-urile specializate pe tehnologii care folosesc hidrogenul intră în vizorul investitorilor

Același studiu arată că peste jumătate din cele 10 miliarde de dolari injectate în perioada 2011 – 2020 de fondurile cu capital de risc în startup-uri specializate pe tehnologiile care folosesc hidrogenul, au mers către patente. Deținerea unui patent de către un startup, reprezintă un bun indicator pentru potențialul acestuia de a atrage finanțare: peste 80% din investițiile de tip „late-stage” în startup-urile din domeniul tehnologiei pe bază de hidrogen din perioada 2011-2020 au fost direcționate către companii care au depus o aplicație de patentare în domenii precum electroliza, celule care transformă hidrogenul în energie electrică sau metode cu emisii scăzute de producere a hidrogenului din gaz.

Inovațiile green în lume

La nivel global, numărul patentelor verzi pe cap de locuitor – definite ca invenții tehnologice care reduc emisiile de gaze cu efect de seră atunci când produc și consumă energie – au crescut de cinci ori din 1970 și până la începutul anilor 2010. Iar statele membre ale Uniunii Europene au fost de departe la coadă în ceea ce privește acest indicator. De exemplu, la momentul de vârf al inovațiilor verzi, în anul 2011, în Uniunea Europeană existau 17 patente verzi / 1 milion de locuitori, în timp ce, în același an, în Statele Unite erau de peste trei ori mai multe patente verzi / 1 milion de locuitori (54) și de patru ori mai multe în Japonia (69). Diferențe notabile există și la nivelul țărilor din Uniunea Europeană. Astfel, în extrema de sus se află Danemarca (92 de patente verzi / 1 milion de locuitori), urmată, destul de departe este adevărat de Austria, Finlanda, Germania și Suedia, cu peste 30 de patente verzi / 1 milion de locuitori, fiecare. Cu toate acestea, cele patru țări sunt considerate niște inovatori remarcabili în peisajul patentelor verzi. La polul opus însă, una din trei țări membre ale UE au înregistrat mai puțin de un patent verde la 1 milion de locuitori.

De ce atât de puține idei verzi?

Specialiștii la nivel global arată că există trei factori principali care stimulează inovația în domeniul tehnologiilor verzi. Primul este prețul adecvat emisiilor de carbon eliberate în timpul procesului de fabricație. Când consumatorii sunt obligați să suporte costul social al emisiilor de carbon, producătorii sunt stimulați să investească în tehnologii low-carbon. În acest caz, o taxă pe emisiile de carbon are un efect similar cu cel al creșterii abrupte a prețului barilului de petrol, așa cum s-a întâmplat în 1973, fenomen ce a dus la dezvoltarea majorității tehnologiilor eficiente energetic existente astăzi. În același timp, deși toate țările membre UE sunt acoperite de Schema Europeană de comercializare a emisiilor de carbon (EU ETS), la finalul anului 2021, doar 11 țări aveau implementată taxa pe emisiile de carbon.

În al doilea rând, nivelurile ridicate de investiții ale fondurilor cu capital de risc (VC) sunt asociate cu un număr semnificativ de mare de patente verzi pe cap de locuitor. Iar acest lucru este ușor de înțeles, de vreme ce, spre deosebire de finanțările bancare, fondurile de investiții au apetit pentru investiții riscante, inclusiv pentru cele în tehnologii verzi noi. De altfel, nu este întâmplător faptul că statele cu piețe în care fondurile de investiții sunt foarte active își reduc mai rapid amprenta de carbon. Cu toate acestea, în prezent, Europa atrage doar în jur de 10% din investițiile globale cu capital de risc, comparativ cu aproximativ 40% cât atrag, cumulat, America de Nord și China.

În al treilea rând, investițiile masive în cercetare-dezvoltare (R&D) sunt din ce în ce mai mult corelate cu o inovație accelerată în domeniul tehnologiilor verzi. Fiecare tehnologie pe care o folosim astăzi a fost mai întâi o idee, într-un laborator de cercetare. Și deși în urmă cu 20 de ani prin Agenda de la Lisabona s-a stabilit ca statele membre ale UE să-și asume cheltuirea a cel puțin 3% din PIB pe activități de cercetare-dezvoltare, foarte puține dintre acestea au și făcut acest lucru până în prezent.

UE are nevoie politici guvernamentale (mai) ambițioase

Este cât se poate de clar că Uniunea Europeană trebuie să cheltuie mult mai mult în domeniul științei pentru dezvoltarea de tehnologii care să contracareze efectele schimbărilor climatice cu care ne confruntăm deja pe scară largă în prezent, dacă își dorește să inoveze și să comercializeze tehnologiile verzi de mâine. Iar acest lucru se aplică atât la nivelul fiecărui stat membru al UE, cât și la nivelul Uniunii Europene privită ca un ecosistem. De observat este că în condițiile în care UE este responsabilă pentru elaborarea a peste 30% din publicațiile științifice de top, aceasta are doar 12% din totalul unicornilor înregistrați la nivel global (companii de tip startup care valorează peste 1 miliard USD). Este clar că decuplarea calității cercetărilor științifice de succesul comercial al tehnologiilor verzi este generat, în mare parte, de o dinamică insuficientă a industriei fondurilor cu capital de risc. O Uniune a Piețelor de Capital  „verde” mai ambițioasă (un plan de a crea o singură piață de capital cu scopul de a atrage finanțare – investiții și economii – în Uniunea Europeană, astfel încât să poată beneficia toți consumatorii, investitorii și companiile, indiferent de locul în care aceștia își desfășoară activitatea) – cu o componentă puternică de capital de risc, ar putea facilita dezvoltarea piețelor de capital de risc în UE și spori contribuția acestora la inovația verde.