Energy Policy Group (EPG) a lansat un nou raport ce analizează versiunea preliminară a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al României. Acest raport oferă o evaluare detaliată a măsurilor propuse pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor și a neutralității climatice, în conformitate cu politicile Uniunii Europene.

Raportul abordează trei întrebări esențiale:

1. Cât de adecvate sunt măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor?
2. Cât de solide sunt datele justificative pentru măsurile propuse?
3. În ce măsură au fost implicate părțile interesate în elaborarea planului?

Evaluarea este realizată prin analiza a patru grupuri de indicatori-cheie de performanță (KPI): date, modelare și știință; implicarea părților interesate; cele cinci dimensiuni ale PNIESC; tranziție echitabilă și impact socio-economic.

Concluziile raportului

PNIESC stabilește obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de creștere a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie. Cu toate acestea, raportul EPG identifică o serie de lacune majore în PNIESC. Printre cele mai importante se numără:

• Lipsa planurilor detaliate de punere în aplicare și măsurilor sectoriale specifice.

• Inadecvarea utilizării energiei regenerabile în industrie și clădiri.
• Detalii insuficiente privind decarbonizarea sectorului transporturilor.
• Nerespectarea pe deplin a cerințelor Directivei privind Eficiența Energetică (EED) și a obiectivelor Directivei privind Energia Regenerabilă (RED III).
• Lipsa de ambiție în strategiile de renovare pe termen lung și în reducerile globale de emisii.
• Absența planurilor de reducere a consumului de gaze și de îmbunătățire a stocării energiei.
• Lipsa măsurilor concrete de sprijinire a cercetării și inovării în domeniul tehnologiei energiei regenerabile și de adaptare la schimbările climatice.

Recomandări pentru îmbunătățirea PNIESC

EPG formulează o serie de recomandări pentru a îmbunătăți PNIESC. Printre cele mai importante se numără:

1. Creșterea nivelului de ambiție al obiectivelor-cheie, inclusiv dezvoltarea capacității solare și eoliene, soluțiile de stocare la scară de rețea și tehnologiile Carbon Capture and Storage (CSC).
2. Impunerea utilizării pompelor de căldură în clădirile renovate și extinderea ratei de renovare cu 2% anual.
3. Modernizarea infrastructurii aeroportuare, crearea de coridoare ecologice de transport maritim și implementarea zonelor cu emisii reduse.
4. Crearea cadrului de stimulente pentru împădurire și reîmpădurire, și alocarea de fonduri pentru cercetare și dezvoltare.
5. Clarificarea responsabilităților instituționale și asigurarea unei guvernanțe eficiente și transparente.
6. Extinderea măsurilor de tranziție echitabilă la toate sectoarele afectate, inclusiv prin crearea de programe de locuri de muncă ecologice.
7. Efectuarea unei analize a vulnerabilității climatice cu indicatori de performanță pentru a monitoriza progresul implementării.