Nota de plată a dezastrelor cauzate de schimbările climatice se ridică la cel puțin 2,8 trilioane de dolari la nivel mondial în perioada 2000-2019 – ceea ce înseamnă o medie de 143 de miliarde de dolari pe an sau 16,3 milioane de dolari pe oră, potrivit unui studiu recent publicat în revista Nature Communications. Acesta este considerat de către presa internațională a fi prima analiză care calculează costurile ce pot fi atribuite direct încălzirii globale cauzate de oameni. Lipsa datelor, în special când vine vorba de țările sărace, înseamnă că cifrele ar putea fi, în realitate, mult mai mari.

Studiul a fost realizat de doi cercetători din Noua Zeelandă, pe baza unei metodologii cunoscute sub numele de Extreme Event Attribution (EEA), care conectează emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de activitatea umană și evenimentele meteorologice extreme. Ulterior, ei au comparat aceste analize cu costurile socio-economice, pentru a pentru a ajunge la o estimare a costurilor globale ale evenimentelor meteorologice extreme atribuite schimbărilor climatice din ultimii douăzeci de ani.

Folosind această metodă, echipa a identificat 185 de evenimente meteorologice extreme din 2000 până în 2019. Acestea au dus la 60.951 de decese ce pot fi atribuite schimbărilor climatice. Studiul a mai constatat că 1,2 miliarde de persoane au fost afectate de vreme extremă din cauza crizei climatice.

​În total, costurile celor 185 de evenimente meteorologice extreme ce au avut loc între 2000 și 2019 se ridică 2,86 trilioane de dolari, ceea ce înseamnă o medie de 143 de miliarde de dolari anual. Pe an, costurile au variat de la un minim de 23,9 miliarde de dolari în 2001 până la un maxim de 620 de miliarde de dolari în 2008.

63% din costurile daunelor îl reprezintă viețile pierdute, în timp ce o treime s-a datorat distrugerii proprietăților și altor bunuri. Furtunile, precum uraganul Harvey și ciclonul Nargis, au fost responsabile pentru două treimi din costurile climatice, cu 16% din cauza valurilor de căldură și 10% din cauza inundațiilor și secetei.

Printre costurile care nu sunt incluse în studiu se numără cele legate de creșterea nivelului apelor. La acestea se adaugă o serie de efecte greu de cuantificat, cum ar fi cele psihologice, pierderea accesului la educație și pierderea locurilor de muncă, ceea ce ar duce costurile și mai sus.

Anii cu cele mai mari costuri globale ale climei au fost 2003, când un val de căldură a afectat Europa, 2008, când ciclonul Nargis a lovit Myanmar, și 2010, când seceta a afectat Somalia și un val de căldură s-a făcut simțit în Rusia. Pagubele în ceea ce privește proprietățile au fost mai mari în 2005 și 2017, când uraganele Katrina, Harvey și Irma au distrus zone din SUA.

„Cifra de 140 de miliarde de dolari pe an este o subestimare semnificativă”, a declarat pentru The Guardian Ilan Noy, cercetător la Universitatea Victoria din Wellington. De exemplu, a spus el, datele privind decesele cauzate de valurile de căldură sunt disponibile doar în Europa. „Nu avem idee câți oameni au murit din cauza valurilor de căldură în toată Africa subsahariană”, a fost unul dintre exemplele pe care el le-a dat.

Miza costurilor schimbărilor climatice

Cercetătorii au spus că metodele lor ar putea fi folosite pentru a calcula ce fonduri ar fi necesare pentru fondul dedicat compensării pierderilor și daunelor cauzate de schimbările climatice în țările cele mai vulnerabile, instituit la summitul ONU privind schimbările climatice din 2022 (COP 27). De asemenea, ar putea determina mai ușor costul climatic specific al dezastrelor, permițând alocarea mai rapidă a fondurilor.

Subiectul fondului pentru compensarea pierderilor și daunelor cauzate de schimbările climatice figurează pe agenda COP 28 ce se va desfășura la începutul lunii decembrie în Dubai. “Până în 2030, țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de peste 2,4 trilioane de dolari pentru a aborda schimbările climatice – în fiecare an. Din acest total, țările donatoare s-au angajat să mobilizeze 100 de miliarde de dolari anual, o mică parte din ceea ce este necesar”, a declarat recent Sultan Ahmed Al Jaber, președintele COP 28.

La rândul său, Lloyd’s a dat publicității recent rezultatele unei analize ce cuprinde un scenariu de risc sistemic care modelează impactul economic global al evenimentelor meteorologice extreme care pot duce la crize alimentare și de apă, estimând pierderea la 5 trilioane de dolari pe o perioadă de cinci ani. Scenariul explorează modul în care o creștere ipotetică, dar plauzibilă, a evenimentelor meteorologice extreme, legate de schimbările climatice, ar putea duce la o penurie globală semnificativă de alimente și apă. Cifra de 5 trilioane de dolari reprezintă pierderea economică globală pe o perioadă de cinci ani (media ponderată pentru cele trei severități modelate – ușoară, medie, severă). Astfel, pierderea economică globală variază de la 3 trilioane de dolari în cel mai mic scenariu de severitate până la 17,6 trilioane de dolari în cel mai extrem dintre ele.