Cluj Napoca este unul dintre cele mai dezvoltate orașe smart din România. Clujul, la fel ca alte orașe din țara noastră, trece printr-un amplu proces de dezvoltare imobiliară și tehnologică și încearcă să folosească ultimele inovații disponibile pentru a face viața în oraș cât mai bună pentru locuitorii lui.

Primăria Cluj Napoca a accesat mai multe tipuri de fonduri europene pentru proiectele de transformare într-un oraș inteligent. Printre proiectele deja finalizate sunt și următoarele, conform unei analiza a Blitz Imobiliare:

• Primul funcţionar public virtual, denumit Antonia, care este la dispoziţia cetăţenilor 24 de ore din 24.

Antonia și-a început activitatea în 2018 și înregistrează aproximativ 60 de tipuri de cereri pe care cetățenii le pot adresa Primăriei. Acest lucru permite primăriei să scurteze cu 40% circuitul actelor în instituție.

• Smart parking 

Un sistem de smart parking ocupă spațiul doar pentru 2 parcări de mașini (aproximativ 30 mp), și poate acomoda până la 16 mașini, extinzând pe verticala capacitatea parcărilor și rezolvând problema locurilor de parcare și a terenului scump și insuficient.

• Wi-Fi gratuit în locuri publice

În oraș sunt instalate în diverse locuri hotspot-uri – puncte de acces la internet prin WiFi – pe care clujenii și turiștii le pot folosi gratuit.

• Trafic adaptativ pentru autobuze electrice, tramvaie și troleibuze. 

În cazul sistemului integrat de management al traficului, mai mulți senzori montați în carosabil arată pe hartă în timp real rutele mai aglomerate, astfel încât şoferii conectați la aplicația de trafic să fie informați ce trasee să evite și ce rute ocolitoare pot accesa.

NetZeroCities

La începutul lui martie 2023, primăria Cluj a anunțat că a câștigat o nouă finanțare europeană, alături de alte 52 de orașe din Europa, pentru a transforma zonele urbane în zone fără emisii de carbon. Clujul este singurul oraș din țara noastră înrolat în programul NetZeroCities, derulat și finanțat de Comisia Europeană, dar și singurul oraș care a adoptat un plan de acțiune pentru neutralitate climatică până în 2030.

Unul dintre partenerii primăriei Cluj Napoca în elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021-2030 este Banca Mondială, care a arătat într-un raport că poluarea cu gaze de seră din oraș provine în proporție de 21,3% de la traficul auto, iar 78,3% de la clădirile instituționale și cartierele rezidențiale. La ambele se lucrează pentru a reduce volumul de dioxid de carbon eliberat în atmosferă prin ardere de carburanți fosili (combustibili auto sau gaze naturale).

Proiecte smart city

O radiografie a orașelor inteligente din România a fost făcută anul trecut și de Vegacomp Consulting. Radiografia proiectelor Smart City din România a descoperit că sunt în derulare 1.001 iniţiative în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 144 de orașe mari, medii și mici din țară. Raportul anterior, din 2021, identificase doar 860 de proiecte din 124 de oraşe.

Cumulat, primăriile de sector și primăria generală a Capitalei ocupă detașat primul loc la nivel național, cu 115 proiecte. Dar, tratând defalcat primăriile Capitalei, Cluj-Napoca devine orașul din România cu cel mai mare număr de proiecte – 63 și urcă pe prima poziție în top 10 Smart City, urmat de Iași cu 56 de proiecte și București (la nivel de primărie generală) cu 54 de proiecte.

Alba Iulia, care în ultimii ani a dominat primele poziții, coboară anul acesta pe locul 4, cu 49 de proiecte. Urmează apoi în clasament Sibiu și Sectorul 4 din București, cu câte 35 de proiecte fiecare. Oradea și Timișoara împart locul șase, fiecare cu câte 26 de proiecte, urmate de Arad și Slănic Moldova, cu câte 25. Urmează Bistrița (20), Hârșova (19), iar locul 10 este ocupat de Brașov (18), la egalitate cu Botoșani (18).

„În raportul din 2022, observăm că stadiul actual al conceptului Smart City în România a depășit faza proiectelor pilot, merge înainte și înapoi în același timp, fără a avansa la proiecte consistente Smart City din cauza, în primul rând, a lipsei de personal cu competențe în administrația publică locală și centrală. Fără oameni în primării, delegați special pentru proiecte Smart City și cu City Manageri sufocați de treburi administrative, degeaba avem tot felul de fonduri disponibile. De aceea subliniem, încă o dată, nevoia alocării de resurse pentru gestionarea de proiecte (Project Management) si pentru zona de IT&C (IT și conectivitate)”, precizează Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.