Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet, au lansat Raportul “Starea Democrației în 2023”. Potrivit raportului, în România democrația devine o formă fără fond, pe măsură ce instituțiile democratice sunt golite de conținut și cetățenii sunt hărțuiți pentru că își exercită drepturile.

Raportul subliniază mai multe cazuri în care instanțele de justiție admit, la solicitarea unor instituții ale statului și companiilor private, ca cetățeni obișnuiți, care se opun în interes public unor proiecte nocive pentru mediu și sănătatea locuitorilor, să plătească cheltuieli de judecată fabuloase. În același registru, ONG-uri care contestă în instanță proiecte urbanistice ce afectează mediul și sănătatea oamenilor, sunt dizolvate în urma proceselor inițiate de dezvoltatori imobiliari. Totodată, raportul prezintă situații ale unor jurnaliști hărțuiți chiar de către instituțiile publice care ar trebui să le protejeze statutul și dreptul la libertatea de exprimare, în timp ce partide politice folosesc, netransparent, subvențiile din fonduri publice pentru a influența agenda media.

O altă problemă semnalată în raport este că instituțiile publice care doresc să ascundă informații continuă să o facă, iar dacă cetățenii, ONG-urile sau jurnaliștii merg în instanță pentru a le obține, procesele durează chiar și 3 ani, fără ca în final să existe garanția că le vor obține sau că șefii instituțiilor vor fi penalizați.

Raportul mai arată că în 2023, Guvernul a continuat să abuzeze de instrumentul ordonanței. Au fost adoptate 129 de ordonanțe de urgență și 42 simple, și nu au lipsit ordonanțele care reglementează, la pachet, mai multe domenii într-un singur act normativ. În același timp, Parlamentul a continuat să facă numiri politice în conducerea unor instituții independente, lucru care afectează capacitatea decizională a acestora. Un exemplu oferit de raport este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în componența căruia au fost făcute noi numiri, care au condus la decizii precum cea de sancționare a unei expoziții de artă pentru că ar fi ofensat sentimentele religioase ale unor persoane.

Raportul a fost lansat în cadrul unui eveniment la care au participat activ și cetățeni, membri ai unor grupuri de inițiativă și organizații neguvernamentale, care au povestit despre faptul că sunt hărțuiți în instanță și li se cer daune de zeci și sute de mii de euro pentru că apără interesul public.

”Puterea e în mâinile lor. Chiar dacă omul are dreptate, el nu poate să câștige. Să pună deșeuri menajere în vârf de munte este o imagine apocaliptică. Acest munte va fi distrus iremediabil pentru sute de ani. Noi luptăm în scopul civic de a salva mediul și pentru sănătatea noastră. Au dat peste o nucă tare în persoana mea”, a declarat Aristide Maxim, unul dintre localnicii din zona Valea Putnei- Mestecăniș – Pojorâta, care se luptă de 17 ani cu instituțiile publice pentru a bloca punerea în funcțiune a unui depozit uriaș de deșeuri menajere, aflat la mică distanță de satul lor, și localizat pe un vârf de munte. Cetățenii au folosit mijloacele legale pe care le-au avut la dispoziție pentru a opri acest proiect, dar acum li se impută, de către o autoritate a statului  – Consiliul Județean Suceava – cheltuieli de judecată în valoare de 280.000 de lei.

“Nu am fost luați în seamă, am fost agresați. Ne cer 20 milioane de euro. Ne-au spus că subminăm economia națională și că suntem grup infracțional. Noi ne îmbolnăvim și murim pe capete”, a declarat Dorina Milea, Asociația Ecologică Regională AER Muntenia Sud, care alături de alți cetățeni din Ciulnița au mers în instanță pentru a opri poluarea mediului și efectele nocive asupra sănătății locuitorilor cauzate de o fabrică de prelucrare de resturi animale. Compania deținătoare a fabricii le solicită 20 de milioane de euro, în eventualitatea că îi va fi suspendată autorizația integrată de mediu. În plus, compania solicită sechestru pe bunurile membrilor asociației. În acest moment, la cererea companiei, instituțiile statului au notat litigiul în cărțile funciare ale oamenilor.

”Vrem să îi dizolvăm pentru ca oamenii aceștia să nu mai poată niciodată contesta astfel de acțiuni” – conform detaliilor prezentate de Cristina Vanea, membră a grupului Floreasca Civică, aceasta este declarația unui reprezentant al dezvoltatorului imobiliar referitoare la cetățenii și organizațiile neguvernamentale care se opun proiectului imobiliar din cartierul Floreasca. “Ne cer 1 milion de euro pentru faptul ca i-am denigrat. Faptul că am protestat înseamnă că suntem un grup de crimă organizată”, a precizat Cristina Vanea.