La ora actuală, 85% din parcul imobiliar al Uniunii Europene (UE), reprezentând peste 220 de milioane de clădiri, sunt construite înainte de 2001 și nu sunt eficiente energetic. Multe se bazează pe combustibili fosili pentru încălzire și pentru răcire și utilizează tehnologii învechite și aparate care risipesc resurse. Aceasta este una dintre concluziile unei comunicări a Comisiei Europene către Parlamentul European, realizată în 2020 și publicată sub titlul  “Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai”.

Dintre clădirile care există astăzi, un procent cuprins între 85-95% vor exista și în 2050, ceea ce înseamnă că parcul imobiliar al Europei este vechi și se schimbă foarte lent. În plus, sărăcia energetică va rămâne în continuare o provocare majoră pentru milioane de europeni. În ansamblu, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al UE și pentru 36% din emisiile sale de gaze cu efect de seră legate de energie.

În Planul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima, Comisia a propus reducerea până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră din UE cu cel puțin 55% față de nivelurile din 1990. Eficiența energetică este o componentă esențială a măsurilor, sectorul construcțiilor fiind unul dintre domeniile în care trebuie intensificate eforturile. Pentru a atinge obiectivul de reducere cu 55 % a emisiilor, UE trebuie să reducă, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor cu 60%, consumul final de energie al acestora cu 14% și consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%.

Prin urmare, UE trebuie să se concentreze de urgență asupra modului în care clădirile pot deveni mai eficiente din punct de vedere energetic, mai puțin generatoare de emisii de carbon de-a lungul întregului lor ciclu de viață și mai durabile. Aplicarea principiilor de circularitate la renovarea clădirilor va reduce emisiile de gaze cu efect de seră legate de materialele pentru clădiri.

Prea puține renovări la nivel european

În prezent, numai 11% din parcul imobiliar existent al UE este supus unui oarecare nivel de renovare în fiecare an. Cu toate acestea, lucrările de renovare abordează foarte rar performanța energetică a clădirilor. Rata anuală ponderată a reabilitării energetice este scăzută, în jurul a 1%. Mai mult, la nivelul întregii Uniuni Europene, lucrări de renovare în profunzime care reduc consumul de energie cu cel puțin 60% sunt efectuate anual doar în 0,2% din parcul imobiliar.

Beneficiile reabilitării energetice a locuințelor trec însă dincolo de nivelul micro – respectiv reducerea costurilor cu facturile la energie sau cea a emisiilor individuale de gaze cu efect de seră. Renovarea energetică a clădirilor poate deschide numeroase posibilități și poate genera beneficii sociale, de mediu și economice de amploare.

Prin aceeași intervenție, clădirile pot deveni mai sănătoase, mai ecologice și interconectate în cadrul unui cartier, mai accesibile, reziliente la fenomenele naturale extreme și dotate cu puncte de reîncărcare pentru electromobilitate și cu parcări pentru biciclete. Clădirile inteligente pot furniza date esențiale, care respectă viața privată, pentru planificarea urbană și pentru serviciile urbane. Renovarea în profunzime poate reduce presiunea pentru construcțiile de tip „greenfield”, contribuind la conservarea naturii, a biodiversității și a terenurilor agricole fertile.

De asemenea, investițiile în clădiri pot injecta un stimulent extrem de necesar în ecosistemul construcțiilor și în economie, în ansamblu. Lucrările de renovare presupun utilizarea intensivă a forței de muncă, creează locuri de muncă și investiții care își au deseori originea în lanțurile de aprovizionare locale, pot genera cerere de echipamente foarte eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și valoare pe termen lung pentru proprietățile imobiliare. Nu în ultimul rând, până în 2030, prin intermediul unui „val de renovări”, în sectorul construcțiilor din UE ar putea fi create 160 000 de locuri de muncă „verzi” suplimentare.

Principiile pentru renovarea clădirilor în perspectiva anilor 2030 și 2050

Eficiența energetică înainte de toate

Accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor, și anume asigurarea disponibilității pe scară largă a clădirilor performante din punct de vedere energetic și durabile, în special pentru gospodăriile cu venituri medii și mai scăzute și pentru persoanele și zonele vulnerabile.

Decarbonizarea și integrarea energiei din surse regenerabile. Renovarea clădirilor trebuie să accelereze integrarea energiei din surse regenerabile, în special a celei din surse locale, și să promoveze utilizarea pe scară mai largă a căldurii reziduale.

Abordarea bazată pe ciclul de viață și circularitatea. Reducerea la minimum a amprentei clădirilor necesită utilizarea eficientă a resurselor și circularitatea acestora, combinate cu transformarea unor părți din sectorul construcțiilor într-un absorbant de carbon. Acest lucru se poate face prin promovarea infrastructurilor verzi și prin utilizarea de materiale de construcție organice capabile să stocheze carbon, precum lemnul obținut din surse durabile.

Standarde de sănătate și de mediu ridicate. Asigurarea unei calități ridicate a aerului, a unei bune gestionări a apei, a prevenirii dezastrelor și a protecției împotriva pericolelor legate de schimbările climatice, eliminarea și protecția împotriva substanțelor nocive precum azbestul și radonul, siguranța în caz de incendiu și de cutremur. Mai mult, trebuie asigurată accesibilitatea, pentru a obține un acces egal al populației Europei, inclusiv al persoanelor cu handicap și al persoanelor în vârstă.

Abordarea simultană a dublei provocări a tranziției verzi și a celei digitale. Clădirile inteligente pot permite producerea și utilizarea în mod eficient a energiei din surse regenerabile la nivel de gospodărie, de district sau de oraș. Împreună cu sistemele inteligente de distribuție a energiei, aceasta va permite existența unor clădiri cu un grad ridicat de eficiență și emisii zero.

Respectarea esteticii și a calității arhitecturale. Renovarea trebuie să respecte principiile de concepție, de artizanat, de patrimoniu și de conservare a spațiilor publice.

Sursa: Comisia Europeană